Câte ceva despre violenţa domestică

CÂTE CEVA DESPRE VIOLENŢA DOMESTICĂ

Termenul de violenţă domestică se referă la violenţa în familie şi acoperă o categorie mai largă de comportamente – uneori se referă la abuzul asupra unui soţ, abuz asupra copiilor şi violenţa asupra bătrânilor.

Din punct de vedere fizic sau emoţional, violenţa joacă un rol nociv între indivizii dintr-o familie sau o relaţie intimă.

Violenţa între partenerii adulţi poate să includă ameninţări şi constrângeri, atacuri fizice sau sexuale şi chiar crima.

Abuzul asupra copiilor constă în atacuri fizice sau sexuale, încălcând drepturile de bază ale copiilor.

O altă formă de violenţă este cea asupra bătrânilor, care poate implica abuzul sau neglijenţa fizică, psihică sau financiară.

Victimele celor mai multe cazuri de violenţă în familie sunt femeile şi copiii.

Abuzul asupra unui partener poate lua mai multe forme: abuzul emoţional sau verbal, refuzul accesului la resurse materiale sau bani, reţinerea de la activităţi normale sau privarea de libertate (izolarea de prieteni şi familie), constrângere sau atac sexual, ameninţarea cu moartea sau rănirea şi intimidarea. În cazuri extreme poate rezulta chiar moartea partenerului.

Cauzele producerii actelor de violenţă în familie sunt adesea veniturile mici, creşterea într-o familie violentă, abuzul de alcool sau droguri, şomajul, problemele sexuale, insatisfacţia profesională.

S-a constatat că violenţa este mai des întâlnită la cuplurile tinere (între 18 şi 30 de ani).

De asemenea, influenţele sociale şi culturale contribuie la declanşarea violenţei.

Unii cercetători consideră că societatea  patriarhală ar fi la baza manifestărilor violenţei împotriva femeii în relaţii intime şi contribuie la scăderea statutului economic pentru femei (femeia care devine dependentă de bărbat). Scăderea acestui statut al femeii poate creşte probabilitatea ca ea să fie închisă într-o relaţie abuzivă sau îi poate limita capacitatea de a părăsi o astfel de relaţie.

Credinţele, obiceiurile tradiţionale şi chiar legile, limitează rolul femeii şi oportunităţile sale economice, contribuind la dependenţa sa faţă de bărbat.

Efectele asupra victimelor pot fi de lungă durată şi de scurtă durată.

Rănile fizice pot varia de la contuzii, tăieturi şi arsuri până la oase rupte, înjunghieri, avortări şi moarte.

Victimele trăiesc depresii şi alte disfuncţii psihologice, se hrănesc în mod dezordonat, consumă alcool sau droguri şi sunt predispuse la sinucidere.

Copiii care sunt martori la violenţa domestică trăiesc depresii şi alte suferinţe psihologice şi sunt chiar ei predispuşi la a fi violenţi, mai mult decât alţi copii.

Deşi unele victime se apără, violenţa soţilor se repetă adesea.

Victimele care cred că sfârşitul unei relaţii sau a unui mariaj reprezintă un eşec personal, sunt mai puţin capabile să părăsească relaţiile abuzive.

Oamenii care sunt dependenţi emoţional şi economic de partenerii lor, suportă abuzul şi rămân într-o relaţie nesănătoasă, crezând că partenerul lor îşi va schimba comportamentul sau personalitatea.

Pentru a preveni sau trata violenţa domestică există o serie de programe şi servicii sociale, atât pentru victime cât şi pentru atacatori.

Victimele abuzate pot primi asistenţă, consiliere pentru ele însele şi pentru copiii lor.

Cele mai multe programe de tratament pentru atacatori variază ca formă şi teorie fundamentală. Multe dintre ele sunt educaţionale şi încearcă să demonstreze că atitudinile şi comportamentul bărbaţilor legat de control şi putere influenţează abuzul asupra femeilor. Programele încurajează, de asemenea, bărbaţii, să-şi examineze atitudinile despre ce înseamnă să fii un bărbat şi să-şi controleze furia prin diverse tehnici.

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Psihologie şi pedagogie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s