Echilibru

Mă înalţ pe vârfuri ca să ating cu privirea norul albastru ce se plimbă printre crestele albite ale prietenilor mei, munţii. El îmi oferă un dans rotitor şi-o dispariţie enigmatică efectuată cu graţie.

Îmi şterg ochii ca să-mi limpezesc privirea de praful stelar împrăştiat în atmosferă şi constat că privirea-mi se reflectă în abisul de lângă mine. Mă sperii de strălucirea ivită şi închid ochii.

Cu ochii închişi văd raze jucăuşe în infinitul spaţiului meu interior.

Afară – lumină, înăuntru – lumină.

Invoc întunericul ca să creez echilibru.

Scrie un comentariu

Din categoria Capsule

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s