59 de principii ale profesorului de succes (18)

după Ion-Ovidiu Pânişoară

18.

Principiul coerenţei între comunicarea verbală şi comunicarea nonverbală

Ambele tipuri de comunicare se pot sprijini reciproc dar pot şi să se contrazică.Conform studiilor, atunci când comunicarea verbală şi comunicarea nonverbală se contrazic, oamenii tind să creadă ceea ce s-a transmis prin comunicarea nonverbală. De exemplu, dacă un cadru didactic îi spune unui elev ,,Foarte bine!”, cu o expresie ironică şi un ton maliţios, elevul nu va lua în calcul informaţia respectivă, ci modul în care ea a fost transmisă.

Canalele cele mai importante ale comunicării nonverbale sunt:

–         limbajul ochilor (contactul vizual);

–         limbajul trupului (gesturi, mişcări, poziţii) reprezintă o sursă de informaţii, mai ales pentru profesor, care poate primi astfel un feedback;

–         contactul fizic poate sugera factori care conduc la afecţiune, dependenţă, agresivitate, dominanţă etc. în interrelaţionările persoanelor cu care venim în contact, definind statusul acestora;

–         spaţiul – Edward T. Hall (creatorul proxemicii) a observat că există o diferenţă între distanţa intimă (0 – 0,5 m), distanţa personală (1 – 1,5 m), distanţa socială (1,5 – 4 m) şi distanţa publică (aprox. 4 m), distanţe pe care oamenii le definesc în funcţie de prezenţa interlocutorului.

Un tip special de spaţiu îl reprezintă conceptul de teritoriu. De exemplu, teritoriul unui elev în clasă îl reprezintă banca în care stă de obicei.

Comunicarea nonverbală are rolul de a o accentua pe cea verbală (prin elemente de mimică sau gestică).

Comunicarea nonverbală poate completa mesajul transmis pe cale verbală.

Comunicarea nonverbală repetă sau reactualizează înţelesul comunicării verbale, dând receptorului comunicării posibilitatea să identifice în timp real un îndemn aflat în spatele unei afirmaţii.

Elemente ale comunicării nonverbale pot substitui aspecte ale comunicării verbale (gestul prin care profesorul îi indică unui elev să răspundă).

Comunicarea nonverbală poate fi şi automanipulativă.

Comunicarea cu voce tare sau în gând îşi are rolul ei în cadrul procesului de învăţământ, însă nicio extremă nu este o soluţie şi fiecare are, în acelaşi timp, în structura ei, elemente pozitive şi elemente negative. Cu atât mai mult cu cât se diferenţiază repetarea lexicală (învăţarea pe dinafară) de repetarea semantică (a sensului). Repetarea semantică nu se bazează pe o memorare mecanică ci foloseşte metoda învăţării multiepisodice.

Iată un exemplu privind efectele nocive ale contradictoriului (efectul Stroop): acesta apare atunci când suntem nevoiţi să procesăm două semnale contradictorii. Astfel, dacă unor persoane le sunt prezentate silabe lipsite de sens (scrise în culori diferite) şi li se va cere să numească acea culoare cu care au fost notate silabele în cauză, acest lucru va fi făcut cu uşurinţă. Altfel va fi dacă le vom prezenta persoanelor , nu silabe lipsite de sens, ci cuvinte care desemnează culori, dar cerneala cu care vor fi scrise acestea să difere de sensul cuvântului (cuvântul verde să fie scris cu cerneală roşie). Aici avem de-a face cu două semnale contradictorii. Acest lucru va avea ca rezultat crearea unui sentiment de confuzie la receptor. Subiectul va fi pus în situaţia de a procesa două mesaje care se contrazic reciproc. De aceea este necesar ca profesorul să-şi armonizeze mesajele transmise spre elevii săi.

Pe de altă parte, practica arată că atunci când cadrul didactic are de făcut o critică la adresa elevului, mesajul nonverbal nu trebuie să urmeze strict semnificaţiei transmise prin intermediul cuvintelor. S-a observat că oricum critica este greu de acceptat de către elev, iar mesajul nonverbal pozitiv ar creşte şansa ca elevul să-şi asume remarcile cadrului didactic.

Concluzie:

,,Luaţi în calcul, de fiecare dată, că atunci când transmiteţi un mesaj verbal interlocutorilor dumneavoastră, transmiteţi simultan şi un mesaj nonverbal, iar o neconcordanţă între acestea poate induce confuzie şi compromite eficienţa comportamentului didactic.

Alice, Androxa, Carla, Elena, George, Ioan Usca, paporniţa, Rokssana, Schtiel, Shayna, visualw

Anunțuri

Un comentariu

Din categoria Material didactic, Psihologie şi pedagogie

Un răspuns la „59 de principii ale profesorului de succes (18)

  1. Pingback: Arma mea…. « lunapatrata

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s