59 de principii ale profesorului de succes (20)

După Ion-Ovidiu Pânişoară

20.

Principiul întrebărilor

Întregul proces de învăţământ reprezintă un demers permanent de întrebări bidirecţionate în cadrul predării-învăţării, mai ales de la cursant spre cadrul didactic, cu o relativă inversare în cadrul evaluării.

Cadrul didactic trebuie să ştie să utilizeze o anumită artă a punerii întrebărilor, în urma acestora aflând mai multe despre personalitatea elevului, despre valorile la care acesta aderă, despre experienţa de viaţă pe care o posedă.

Există o largă tipologie a întrebărilor.

Întrebările factuale se referă la fapte, la lucruri concrete, ce solicită memorarea şi reproducerea informaţiei acumulate (,,defineşte…”, ,,Spune cine…”, ,,În ce an…”).

Întrebările empirice cer elevului să integreze şi să anlizeze informaţia pe care a asimilat-o, punând în acţiune un tip de gândire convergent. Se cere elevului să se exprime ,,cu cuvintele sale”, sau să rezolve o problemă.

Întrebările productive sunt cele care nu presupun un singur răspuns corect. Acum e implicată gândirea divergentă. Sunt întrebări deschise, de tip subiectiv (,,cum crezi că s-ar putea să…”).

Întrebările evaluative solicită cursanţilor să efectueze judecăţi de valoare, fiind tot întrebări deschise (,,Dintre cele trei soluţii – toate corecte – , care crezi că ar fi cea mai bună? Pe ce te bazezi?”)

Întrebările ipotetice: ,,Dacă ai avea la dispoziţie elementul X (element improbabil sau imposibil de obţinut), cum ai realiza sarcina?”. Acestea sprijină gândirea divergentă, îl ajută pe elev să treacă dincolo de răspunsurile tipice, necreative.

Când se pun întrebări, cadrul didactic trebuie să identifice cele mai bune modalităţi prin care să se asigure că toată clasa este implicată în înţelegerea şi procesarea cunoştinţelor. Este utilă folosirea întrebărilor redirecţionate.  În cazul în care s-a pus o întrebare şi elevii nu se mai concentrează la răspunsul unui coleg care cunoaşte subiectul, se cere ca următorul elev să răspundă , nu la o întrebare nouă, ci în legătură cu răspunsul oferit înainte. Astfel, lecţia capătă cursivitate, iar întrebările puse nu vor avea doar rolul de a certifica dacă un elev ştie sau nu informaţia, ci şi de a focaliza şi utiliza strategiile de gândire.

O sugestie dată de Kounin se referă la faptul de a nu numi persoana care va răspunde înainte de a formula întrebarea.  Profesorul adresează mai întâi întrebarea şi apoi lasă un timp de gândire pentru întreaga clasă. Fiecare elev se gândeşte la ce ar trebui să răspundă, ştiind că ar putea fi numit.

Este important ca profesorul să alterneze răspunsurile ,,la unison”, cu răspunsurile individuale.

Cunoaşterea de către elevi a obiceiurilor de examinare ale profesorului, poate fi în detrimentul unei învăţări coerente şi continue.

Întrebările trebuie să fie provocatoare pentru elevi.

Timpul de aşteptare este un element necesar în tehnica adresării întrebărilor.

Întrebările formulate trebuie să fie clare, să nu apară mai multe în acelaşi timp, căci se pot crea confuzii.

Concluzie:

,,Gândiţi-vă zilnic la modul în care adresaţi întrebări elevilor dumneavoastă   şi cum răspundeţi la întrebările pe care aceştia  vi le adresează. Alcătuiţi-vă un caiet în care să notaţi toate aspectele importante pe care le constataţi de la un an la altul şi asiguraţi-vă că puneţi în practică tot ceea ce aţi văzut că funcţionează.”

Alice, Androxa, Agatha, Carla, Carmen Amza, eumiealmeu, George, Ioan Usca, Paporniţa, Rokssana, Schtiel, Shayna,  Supravieţuitor, Visualw

Anunțuri

5 comentarii

Din categoria Diverse, Material didactic, Psihologie şi pedagogie

5 răspunsuri la „59 de principii ale profesorului de succes (20)

  1. Pingback: Lașul | Per aspera ad astra

  2. Pingback: Dimineaţă de toamnă « Ioan Usca

  3. Pingback: Cantecul nebunului…. « lunapatrata

  4. Pingback: incredere « Rokssana's Blog

  5. Pingback: Milogu’ S.A. | Ţara vorbelor în vânt

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s