Arhiva zilnică: 30/09/2011

If, by Rudyard Kipling

If

 Rudyard Kipling

If you can keep your head when all about you
Are losing theirs and blaming it on you;
If you can trust yourself when all men doubt you,
But make allowance for their doubting too;
If you can wait and not be tired by waiting,
Or, being lied about, don’t deal in lies,
Or, being hated, don’t give way to hating,
And yet don’t look too good, nor talk too wise;

If you can dream – and not make dreams your master;
If you can think – and not make thoughts your aim;
If you can meet with triumph and disaster
And treat those two imposters just the same;
If you can bear to hear the truth you’ve spoken
Twisted by knaves to make a trap for fools,
Or watch the things you gave your life to broken,
And stoop and build ‘em up with wornout tools;

If you can make one heap of all your winnings
And risk it on one turn of pitch-and-toss,
And lose, and start again at your beginnings
And never breath a word about your loss;
If you can force your heart and nerve and sinew
To serve your turn long after they are gone,
And so hold on when there is nothing in you
Except the Will which says to them: “Hold on”;

If you can talk with crowds and keep your virtue,
Or walk with kings – nor lose the common touch;
If neither foes nor loving friends can hurt you;
If all men count with you, but none too much;
If you can fill the unforgiving minute
With sixty seconds’ worth of distance run –
Yours is the Earth and everything that’s in it,
And – which is more – you’ll be a Man my son!

 DACĂ

De poţi fi calm când toţi se pierd cu firea

în jurul tău şi spun că-i vina ta;

de crezi în tine chiar când omenirea

nu crede, dar s-o crezi ar vrea;

dacă de aşteptare nu osteneşti nicicând

Nici de minciuna goală nu-ţi clatini gândul drept;

dacă privit cu ură, nu te răzbuni urând

şi totuşi nu-ţi pui masca de sfânt sau de-nţelept;

dacă aştepţi, dar nu cu sufletul la gură

şi nu dezminţi minciuni minţind, ci drept;

de nu răspunzi la ură tot cu ură

dar nici prea bun să pari şi nici prea înţelept;

sau când hulit de oameni, tu nu cu răzbunare

să vrei a le răspunde, dar nici cu rugăminţi;

de poţi visa, dar nu-ţi faci visul astru;

de poţi gândi, dar nu-ţi faci gândul ţel;

de poţi să nu cazi pradă disperării,

succesul şi dezastrul privindu-le la fel;

de rabzi s-auzi cuvântul cândva rostit de tine

răstălmăcit de oameni, murdar şi prefăcut;

de rabzi văzându-ţi idealul distrus şi din nimic

să-l reclădeşti cu ardoarea fierbinte din trecut;

de poţi risca pe-o carte întreaga ta avere

şi tot ce-ai strâns o viaţă să pierzi într-un minut,

şi-atunci fără a scoate o vorbă de durere

să-ncepi agoniseala cu calm de la-nceput;

de poţi rămâne tu în marea gloată

cu regi, tot tu, dar nu străin de ea;

duşman, om drag, răni să nu te poată

de toţi să-ţi pese, dar de nimeni prea;

de poţi prin clipa cea neiertătoare

să treci şi s-o întreci gonind mereu

dacă ajungi să umpli minutul trecător

cu şaizeci de clipe de veşnicii mereu,

vei fi pe-ntreg Pământul deplin stăpânitor

şi mai presus de toate, un OM, iubitul meu.

(traducere preluată de pe  http://fymaaa.blogspot.com/2008/11/dac-de-rudyard-kipling.html )

Reclame

5 comentarii

Din categoria Poezie

59 de principii ale profesorului de succes (21)

După Ion-Ovidiu Pânişoară

21.

Principiul feedbackului

Gamble defineşte feedbackul ca fiind ,,toate mesajele verbale şi nonverbale pe care o persoană le transmite în mod conştient sau inconştient ca răspuns la comunicarea altei persoane

Longenecker spune că feedbackul ,,este necesar pentru a determina măsura în care mesajul a fost înţeles, crezut şi acceptat”.

În ceea ce priveşte feedbackul oferit de profesor, cel pozitiv este singurul care motivează pe termen lung performanţa cursantului, pe când cel negativ îngrădeşte eforturile de îmbunătăţire a randamentului şcolar.

Intenţia cu care este oferit feedbackul poate fi, la rândul ei, pozitivă sau negativă.

Intenţii pozitive: pentru a ajuta pe cineva să înveţe ceva care-i va fi folositor; pentru a sprijini o persoană să-şi atingă ţelurile; pentru a ajuta pe cineva să treacă peste o problemă care-l preocupă şi îl perturbă; pentru a face o persoană să se simtă valorizată şi apreciată pentru ceea ce a realizat.

Intenţii negative: pentru a-i da cuiva o lecţie; pentru a obţine o favoare din partea altuia (şi nu a persoanei implicate) – de exemplu, cadrul didactic oferă sprijin unui elev pentru că părintele acestuia îndeplineşte o funcţie administrativă ce îl poate ajuta; pentru a ajuta o terţă persoană să evite feedbackul care i se cuvine (cadrul didactic critică lipsa de performanţă a unui elev la un proiect de grup fără a împărţi responsabilitatea eşecului); pentru a controla/domina pe cineva, dirijându-i activitatea şi viaţa.

Experimente

*Unor clienţi care aveau o imagine favorabilă faţă de o companie de la care achiziţionau anumite produse, li s-a indus ideea că sunt nemulţumiţi. Experimentatorii le-au cerut să-şi amintească situaţii în care nu au fost satisfăcuţi de prestaţia companiei. De câte ori persoanele respective aduceau în discuţie un aspect pozitiv, experimentatorii aveau reacţii ca ridicarea din sprâncene. Astfel ei i-au descurajat pe clienţi şi le-au sădit senzaţia că, de fapt, sunt nemulţumiţi de prestaţia companiei în cauză.

*Kathryn Braun-La Tour a coordonat un experiment în care le-a cerut unor persoane care îşi exprimaseră iniţial părerile nefavorabile despre un film, să urmărească o cronică pozitivă despre acesta. După aceea, cerinţa era să-şi reamintească părerea iniţială. Participanţii la experiment au fost influenţaţi de cele văzute, având impresia că exprimă exact părerea iniţială, când, de fapt, ofereau o părere îmbunătăţită faţă de prima impresie.

*E. Loftus şi G.R. Loftus au făcut următorul studiu: le-au prezentat participanţilor la experiment un film al unui accident de circulaţie, chestionându-i apoi asupra celor observate. Modul în care au fost întrebaţi subiecţii a influenţat răspunsurile acestora. Pentru un grup, întrebarea a fost: ,,Cât de repede mergeau maşinile când s-au tamponat?”. Pentru al doilea grup întrebarea inducea un anumit tip de răspuns: ,,Cât de repede mergeau maşinile când s-au făcut praf?” mai târziu, ambele grupuri au fost chestionate asupra a ceea ce îşi aminteau din filmul vizionat. A existat şi o întrebare specifică: dacă au văzut sau nu în film, vreun geam spart (nu existase asemenea indiciu în material). Cei din al doilea grup aveau amintiri mai bogate şi ei şi-au amintit că au văzut şi geamuri sparte, în film.

Forţa de influenţare a lucrurilor care se petrec ulterior unor evenimente este uneori foarte mare, încât şi memoria despre respectivele momente ne poate înşela.

*Un alt experiment realizat de cercetătoarea Elizabeth Loftus se referă la prezentarea unor diapozitive cu un accident de circulaţie, în care o maşină verde a lovit un biciclist. Participanţii au fost apoi întrebaţi care au fost cauzele care au condus la accidentarea biciclistului de către maşina albastră. Mulţi subiecţi au declarat mai târziu, când au fost întrebaţi ce culoare avea maşina care a produs accidentul, că aceasta fusese albastră.

Aceste fenomene au implicaţii importante asupra procesului de învăţământ.

Verificaţi-vă feedbackul – el poate să demoralizeze şi astfel, elevul va fi dezamăgit şi n-o să mai încerce să progreseze.

Concluzie:

,,Oferiţi de fiecare dată un feedback pozitiv şi asiguraţi-vă că feedbackul care ajunge la elev este corect înţeles de către acesta!

Androxa, Carla, George, Ioan Usca, Papornita, Ragnar, Rokssana, Shayna, Schtiel

2 comentarii

Din categoria Material didactic, Psihologie şi pedagogie