59 de principii ale profesorului de succes (29)

după Ion-Ovidiu Pânişoară

29

Principiul manipulării

Tehnicile de manipulare l-ar putea ajuta pe profesor să crească motivaţia elevilor faţă de actul didactic, dar şi să contracareze aceleaşi tehnici provenite din partea elevilor săi, pentru a păstra un climat şcolar pozitiv şi echilibrat.

Aspecte:

  1. Cadrul didactic trebuie să utilizeze aceste strategii cu atenţie şi să respecte anumite principii etice;
  2. Cadrul didactic trebuie să cunoască un evantai larg de asemenea strategii, deoarece, uneori, două strategii opuse pot conduce la acelaşi rezultat;
  3. Utilizarea acestor strategii trebuie făcută cu măsură, pentru că practicarea repetată a tehnicilor de manipulare poate conduce la conştientizarea lor de către cursanţi.

Paşi care ar trebui urmaţi în acţiunea de manipulare:

–         Observarea cu atenţie a audienţei, căutând persoanele care au neclarităţi, care caută răspunsuri la probleme cu care se confruntă sau sunt nesigure (acestea sunt, fie sursa cea mai bună de manipulare, fie o sursă de probleme);

–         Folosirea tehnicii întrebărilor, prin care profesorul va testa informaţiile, valorile şi nivelul lor de implicare, pe care cursanţii le au referitor la activitatea ce va fi propusă; este util ca profesorul să le ofere anumite informaţii care, deşi nu sunt greşite, sunt contestabile – acest lucru îi va provoca pe elevi să-şi pună întrebări;

–         Cadrul didactic va oferi, apoi, elemente generale corecte despre problematica aflată în discuţie: acest lucru le va oferi cursanţilor un ,,colac de salvare”, elemente sigure în nesiguranţa indusă de informaţiile contestabile, furnizate mai înainte;

–          Pe tot parcursul activităţii, cadrul didactic poate să construiască relaţii profunde cu elevii, bazate pe încredere;

–         Momentul verbalizării dorinţelor elevilor şi a felului în care se vor implica; acest element le va oferi senzaţia că sunt ascultaţi şi că părerea lor contează. Discuţia poate fi condusă spre un viitor pozitiv şi posibil, în care aceste dorinţe pot prinde contur, în condiţiile în care elevii vor asculta sfaturile profesorului.

–         Cadrul didactic poate da impresia că face un mic pas înapoi, că îşi retrage ideea şi renunţă la oportunitatea respectivă; dacă elevii au fost acaparaţi de idee, vor încerca să recâştige elementul pierdut şi, în acest caz, implicarea şi dorinţa lor de a merge pe drumul indicat , vor creşte.

Tehnici de manipulare în procesul instructiv-educativ:

Tehnica ,,piciorului în uşă”

V-aţi aflat vreodată în situaţia de a vi se cere un lucru şi să nu îl faceţi?

Formularea unei cereri mici, nesemnificative la început, va creşte probabilitatea de a fi îndeplinită o solicitare de către elevi.

Dacă aveţi de gând să-i cereţi unui elev îndărătnic să facă un anumit lucru (pe care, din experienţă ştiţi că nu îl va face), puteţi să îi cereţi mai întâi un lucru minor (pe care aveţi certitudinea că îl va realiza). Acest prim pas va creşte probabilitatea ca elevul să încerce să realizeze şi sarcina mai dificilă şi mai consumatoare de timp şi efort.

Profesorii trebuie să fie atenţi pentru că şi cursanţii pot folosi această tehnică (probabil în mod inconştient). Ei pot încerca, de exemplu, să scape de solicitarea profesorului fără a o refuza direct, cerându-i profesorului să le acorde o mică amânare (o jumătate de zi), ceea ce poate să trimită, ulterior, la ideea că acesta va fi mai deschis la amânarea de la sine a sarcinii.

Tehnica ,,uşii în nas”

Experimentul realizat de către Cialdini şi colaboratorii săi pornea de la ideea că, dacă îi vom adresa o unei persoane o cerere exagerată (pe care o va refuza), o a doua cerere, mai mică decât prima (dar consistentă, totuşi), va fi mai uşor acceptată decât dacă i-am fi propus subiectului direct această a doua cerere.

Autorii i-au întrebat pe nişte studenţi dacă ar fi de acord să lucreze voluntar, câte două ore pe săptămână, timp de cel puţin doi ani, în calitate de consilieri într-un centru de detenţie pentru tineri. După refuz, cercetătorii au revenit cu cererea care îi interesa de fapt: ca studenţii să însoţească timp de două ore, un grup de tineri delincvenţi de la un centru de detenţie, într-o vizită la grădina zoologică a oraşului.

A existat şi un grup de studenţi cărora le-a fost adresată direct, această a doua cerere. În primul grup, numărul studenţilor care au acceptat a fost mult mai mare decât numărul celor din al doilea grup.

Explicaţii pentru comportamentul oamenilor în astfel de situaţii:

a)      Efectul de contrast – a doua cerere este văzută mai redusă decât este în realitate, datorită propunerii exagerate;

b)      Culpabilizarea persoanei – cine refuză se simte vinovat că face acest lucru şi încearcă să găsească o ieşire; când i se adresează o cerere rezonabilă, se grăbeşte să accepte;

c)      Norma de reciprocitate – când cineva ne face un serviciu, simţim nevoia de a răspunde cu aceeaşi monedă şi să întoarcem favoarea făcută (prin renunţarea la cererea exagerată în schimbul uneia mai moderate, ni se activează această normă de reciprocitate).

Autorul a cerut unor cursanţi să facă anumite referate. La întrebarea acestora despre cât de lungi trebuie să fie, el le preciza că trebuie să aibă 40 de pagini. Cursanţii începeau să fie extrem de agitaţi şi stresaţi. După alte discuţii, profesorul era de acord cu conceperea unor referate de 15 pagini, ceea ce şi dorea. Referatele au fost aduse în standardele cerute, dar şi cu o calitate mai mare a conţinutului.

Tehnici de flatare a oponentului/linguşirea

După Jones şi Wortman, linguşirea reprezintă o clasă de comportamente strategice ilicite desemnate să influenţeze anumite aspecte bine definite în ceea ce-l priveşte pe adversar, aspecte privitoare la atractivitatea unor calităţi personale.

Conform studiilor, o persoană care ne spune ceea ce vrem să auzim, pare mai demnă de luat în seamă şi toate mesajele vor avea mai mare trecere în ochii noştri (nu doar cele prin care ne laudă). Astfel, linguşitorul speculează o motivaţie fundamentală a fiinţei umane: nevoia de aprobare. Aceasta înseamnă că orice om îşi doreşte ca şi ceilalţi să fie de acord cu alegerile pe care el le face, ca alte persoane să aibă o părere bună despre el şi acţiunile lui. Într-o măsură mai mare sau mai mică, suntem dependenţi de părerea pe care ceilalţi şi-o formează despre noi.

O primă formă de linguşire este ridicarea în slăvi a calităţilor de admirat la persoana-ţintă şi diminuarea defectelor acesteia.

A doua conduită de flatare este tipologizată de un adevărat rol pe care respectiva persoană îl joacă, în special faţă de cei cu autoritate şi putere (persoana care, de fiecare dată, este de acord cu ,,ţinta” sa – yes-man).

În cadrul şcolii este de evitat apariţia linguşitorului care, prin comportamente de flatare, încearcă să intre în graţiile profesorului pentru a obţine diverse favoruri. Profesorul poate cădea în capcana unei erori de evaluare – efectul halo. Pe baza acestei impresii generale bune, îl poate favoriza pe elev, dându-i o notă mai mare decât merită.

De cealaltă parte, cadrul didactic se poate folosi de acestă strategie, pentru ca anumiţi elevi să devină mai deschişi în relaţia cu el.  De exemplu, un elev care nu învaţă, dar căruia îi place un anumit gen de muzică, poate găsi în cadrul didactic un suport apreciativ şi reconfortant, cu care poate discuta despre pasiunea sa. Ulterior, discursul cadrului didactic va deveni mult mai valorizat de către elevul în cauză.

Tehnica insultei/marcajului negativ

Studiile arată că dacă le vorbim urât oamenilor, îi acuzăm de lucruri pe care nu le-au făcut, comportamentul acestora va fi influenţat.

Teoria insultei se bazează pe faptul că, dacă o persoană este jignită de cineva, acest lucru va conduce la diminuarea stimei de sine a persoanei respective. Acest lucru va determina o stare de tensiune internă, iar dacă persoanei în cauză i se oferă şansa de a arăta că jignirea respectivă este neîntemeiată, ea nu va ezita să se implice în respectivul comportament.

Un elev care primeşte note mici, vă acuză că ,,aveţi ceva cu el”. El face abstracţie de faptul că nu îndeplineşte standardele necesare şi vă insultă. Uneori, puteţi cădea în capacană şi să-i daţi note mai mari, pentru a scăpa de acuzaţia acestuia.

Invers, aveţi un proiect în care vreţi să implicaţi un elev care nu face acest lucru prea des. Îi spuneţi că sunteţi sigur că el nu se va implica şi că nu e în stare să ducă la bun sfârşit un astfel de proiect complex. Sunt destule şanse ca el să încerce să dovedească contrariul.

Concluzie:

,,Manipularea este o armă cu două tăişuri, pe care cadrul didactic trebuie să ştie să o folosească: pe de o parte, pentru a şti cum să se ferească de manipularea posibilă pe care elevul o produce în direcţia profesorului, iar pe de altă parte, pentru a utiliza unele tehnici, cu scopul de a-l determina pe cursantul său să înveţe.”

Atlantisra, Ana, Carla, G1b2i3, George, Ioan Usca, Paporniţa, Rokssana, Schtiel, Shayna, Supravieţuitor

18 comentarii

Din categoria Material didactic, Psihologie şi pedagogie

18 răspunsuri la „59 de principii ale profesorului de succes (29)

  1. Just Me...Carla

    este singura forma de manipulare pe care o accept,este in scop educativ ….

    Apreciază

  2. Pingback: Pasarea libera… « lunapatrata

  3. Fiecare profesie isi are secretele ei, iar diferenta o face arta de a le cunoaste…:-)

    Apreciază

  4. Pingback: Să nu ucizi… | Per aspera ad astra

  5. Pingback: François-Edouard Picot (17 octombrie 1859 – 15 martie 1868), pictor si litograf francez « my heart to your heart

  6. Pingback: Flăcăul cel năzdrăvan – 6 « Ioan Usca

  7. Pingback: Priveşte în jur! « Gabriela Elena

  8. Pingback: 17 octombrie, Ziua Internațională pentru eradicarea sărăciei « Supravietuitor's Blog

  9. Pingback: Cosmarul « Rokssana's Blog

  10. Tocmai pentru ca manipularea este o arma cu doua taiesuri, exista pedagogi buni si mai putin buni!

    Apreciază

  11. Pingback: Friend « O lume in imagini

  12. Ce frumoasa este alegerea noastra atunci cand vocatia isi pune amprenta! 🙂

    Apreciază

  13. Wow, Thank you for this blog. Thats all I can say. You most definitely have made this blog into something thats eye opening and important. You clearly know so much about the subject, youve covered so many bases. Great stuff from this part of the internet. Again, thank you for this blog.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s