Arhiva zilnică: 09/11/2011

59 de principii ale profesorului de succes (32)

După Ion-Ovidiu Pânişoară

Principiul managementului conflictelor educaţionale

În urma unui conflict bine condus, participanţii dezvoltă noi achiziţii (atât cognitive cât şi afective). Managementul eficient al unui conflict educaţional poate duce la apariţia unor ,,anticorpi”, care vor ajuta elevul în momentul confruntării cu un conflict mai puternic. Managementul conflictului înseamnă mult mai mult decât simpla soluţionare a acestuia.

Literatura de specialitate indică, de cele mai multe ori, patru mari tipuri de conflict:

–         conflictul-scop care apare când o persoană doreşte rezultate diferite faţă de alta;

–         conflictul cognitiv, bazat pe contrazicerea unor idei sau opinii ale altora, privitoare la un anumit fenomen;

–         conflictul afectiv, ce apare atunci când o persoană sau un grup are sentimente sau emoţii incompatibile cu ale altora;

–         conflictul comportamental apare atunci când o persoană sau un grup face ceva inacceptabil pentru ceilalţi.

Conflictul-scop se observă, de cele mai multe ori, între cadrul didactic şi elevii săi. Dacă finalităţile propuse de către profesor nu sunt în acord cu cele pe care le au elevii, apare acest conflict în mod natural. Starea conflictuală produsă de către un conflict-scop se poate transforma într-un conflict afectiv (elevul se poate îndepărta afectiv de cadrul didactic şi de materia pe care acesta o predă).

Conflictul afectiv are o posibilitate directă de iradiere prin mutarea accentului conflictual de pe un obiect pe altul, ceea ce face mai dificilă rezolvarea conflictului. De asemenea, poate induce un conflict cognitiv, după care starea conflictuală se va accentua în cadrul unui conflict comportamental.

Conflictele pot să apară cu o sferă de simultaneitate lărgită. Anumite tipuri de conflict pot fi temporare şi altele pot dezvolta un registru cronic (conflictul comportamental poate dispărea, iar cel afectiv  poate să rămână – chiar dacă materia va fi predată de un alt cadru didactic, adversitatea elevului faţă de disciplina respectivă se poate păstra).

Profesorul trebuie să ştie ce trebuinţe are o persoană în timpul unui conflict.

Conform lui Mayer, există mai multe nevoi ale unei persoane incluse într-un proces de mediere:

a)      Vocea. Oamenii care se văd în mijlocul unui conflict vor să fie auziţi, să fie luaţi în seamă de către cei care contează pentru ei. De aceea, profesorul trebuie să aibă grijă ca fiecare dintre elevii implicaţi să se simtă important şi ascultat, să nu existe impresia că nu şi-ar fi putut expune toate argumentele.

b)      Justiţie echitabilă. Fiecare dintre părţile implicate doreşte ca rezolvarea conflictului să aibă în vedere propriile nevoi şi interese, să existe o tratare egală. Cadrul didactic trebuie să fie foarte atent la erorile de evaluare pe care le poate face în aprecierea situaţiilor prezentate şi la subiectivitatea ce interferează cu modul în care el mediază.

c)      Sentimentul vindicativ. Fiecare dintre părţile implicate în conflict încearcă sentimentul de ,,a-i plăti” celuilalt faptul că acesta i-ar fi produs  o anumită frustrare. De aceea, s-ar putea ca o soluţie echitabilă să nu fie suficientă pentru elevii implicaţi.

d)      Validarea. Cadrul didactic reprezintă o instanţă decizională importantă pentru elevii săi. Părţile implicate caută în persoana mediatorului un mod de validare a propriilor sentimente şi a punctelor de vedere  adoptate(,,Am luat decizia bună?  Este bine ce fac?”).

e)      Impactul. După Mayer, acesta poate fi la nivel specific sau la nivel larg. La nivel specific, oamenii doresc să ştie că-şi pot influenţa propria situaţie. La nivel larg, în multe conflicte participanţii îşi văd propria problemă drept parte a unei cauze mai extinse(societatea sau mass-media au un impact nociv asupra elevilor în general). Aici, cadrul didactic trebuie să ia în calcul impactul ca element-cheie al rezolvării problemei conflictuale.

f)        Securitatea. În situaţii conflictuale, oamenii preţuiesc mai mult securitatea şi protecţia. Cadrul didactic trebuie să evidenţieze în rolul său creşterea acestei caracteristici.

Concluzie:

,,Conflictele reprezintă o constantă a vieţii noastre şi ele pot fi pozitive ori, dimpotrivă, distructive pentru persoanele care le trăiesc. Rolul cadrului didactic este de a dezvolta un bun management al conflictelor.”

Androxa, Atlantisra, Carla,Colţul cu muzică, G1b2i3, George, Ioan Usca, Rokssana, Schtiel, Shayna, Supravieţuitor

18 comentarii

Din categoria Material didactic, Psihologie şi pedagogie