Arhiva zilnică: 05/12/2011

A medita precum un mac roşu

A medita precum un mac roşu

«Astfel, din acea zi, tânărul nostru începu să înveţe să înflorească… Meditaţia înseamnă înainte de toate o poziţie cât mai stabilă, iar pe el tocmai aceasta îl învăţase muntele. Dar ea înseamnă totodată şi o ,,orientare”, iar aceasta urma acum să înveţe de la mac; să se rotească ciclic spre soare, de la întuneric la lumină. Mai mult decât atât, acum trebuia ca toată ,,seva” fiinţei sale să fie transmutată în energie şi apoi, cu ajutorul ei, să aspire la acest lucru.

Această orientare spre bine, spre frumos, spre lumină, spre adevăr îl făcea uneori să roşească precum un mac. Era ca şi cum ,,minunata lumină” a lui Dumnezeu era lumina unei priviri deschise, însoţită de un surâs şi aşteptând de la el un anumit parfum… A mai învăţat acum că, pentru a se putea orienta mai bine, macul avea totdeauna tija dreaptă; de aceea şi el a început să-şi îndrepte coloana vertebrală.

………………………………………………………………………………………………..

Muntele îi dăruise tânărului nostru filozof simţul eternităţii, iar după aceea macul l-a învăţat să realizeze fragilitatea lucrurilor efemere, care sunt supuse timpului. A medita înseamnă printre altele să recunoşti oricând Eternul în Clipa efemeră. Însemnă, de asemeni, că este necesar să înfloreşti complet atunci când îţi este dat să înfloreşti, să iubeşti din plin atunci când îţi este dat să iubeşti, fără a aştepta niciodată nimic în schimb, căci în afară de tot ceea ce ne dăruie clipă de clipă Dumnezeu ce am mai putea oare primi, şi de la cine? Să ne gândim adânc: de ce înfloresc oare macii? Şi pentru cine?

Tânărul nostru filozof a învăţat astfel să mediteze profund fără să urmărească un scop anume sau un profit; el a realizat totodată că trebuie să mediteze din simpla bucurie de a exista, de a iubi lumina eternă a lui Dumnezeu. […]

,,Muntele este de fapt cel care înfloreşte în mac, gândea acum tânărul nostru filozof. Întregul univers meditează acum în mine. Fie ca el să roşească de bucurie în această clipă privilegiată care este viaţa mea.” Acest gând era totuşi prea mult pentru el. Tocmai de aceea părintele Serafim a fost din nou nevoit să-l ia şi să-l scuture puţin, după care l-a luat din nou de braţ şi l-a condus acum pe un drum abrupt până la ţărmul mării, într-un mic golfuleţ izolat şi i-a spus: ,,Încetează să mai rumegi precum o vacă frăgezimea unui mac. Ia aminte că trebuie să capeţi acum o inimă marină. Învaţă să meditezi precum oceanul.”»

(Scrieri despre isihasm – Jean Yves Leloup)

13 comentarii

Din categoria Exerciţiu de înţelepciune, Povestea gândului - a medita

59 de principii ale profesorului de succes (40)

după Ion Ovidiu-Pânişoară

Principiul pedepsei şi al recompensei

Exemplu: aţi dat o temă pentru acasă pe care majoritatea elevilor a realizat-o, dar există câţiva care n-au făcut-o. Probabil că veţi considera realizarea temei un lucru firesc şi nu o veţi recompensa, dar îi veţi pedepsi pe elevii care au venit fără temă. Cercetările arată că ar fi bine să echilibraţi cele două perspective şi să recompensaţi un comportament la fel de puternic pe cât pedepsiţi neîndeplinirea lui.

Pedeapsa  nu oferă cele mai bune rezultate. Ea creează anxietate şi stres celui care ştie că este posibil să-i cadă victimă. Până acum s-a considerat că persoana care se teme de ceva va acţiona în sensul încercării de a reduce intensitatea anxietăţii pe care o resimte făcând ceea ce se aşteaptă de la ea. Totuşi, cercetările demonstrează că acest lucru este valabil doar dacă persoana în cauză are foarte clar în minte ce trebuie să facă pentru a scăpa de pericolul de care este avertizată. Dacă acest lucru nu este valabil, avem de-a face cu o stare de blocaj, deoarece persoana resimte frica şi sesizează pericolul, dar nu ştie ce să facă pentru a-l îndepărta.

De multe ori, elevii sunt ameninţaţi cu o notă mică, fără a primi şi o cale de a acţiona pentru a îndepărta frica de a fi exminaţi şi de a nu îndeplini standardele. Elevul ştie că trebuie să înveţe, dar nu ştie cum să o facă, sau cum ar putea să găsească acele resorturi de motivare.

Pe de altă parte, ne confruntăm cu teoria obişnuirii, conform căreia, când avem de-a face cu un stimul nou, acesta are o influenţă maximă asupra noastră. Ca să ne asigurăm că pedeapsa funcţionează, va trebui să creştem nivelul acesteia (peste anumite limite devine destul de greu).

Dacă un cadru didactic pedepseşte un elev solicitându-i teme suplimentare, acesta va începe să urască ceea ce trebuie să înveţe. Profesorul care utilizează pedeapsa este asociat cu ea şi o parte din sentimentele negative produse de aceasta se răsfrâng şi asupra persoanei sale.

Studiile lui Skinner, Makin şi Cox evidenţiază faptul că atât recompensa, cât şi pedeapsa se pot aplica într-un raport fix (de fiecare dată când elevul face ceea ce trebuie este recompensat şi de fiecare dată când greşeşte este pedepsit) şi într-un raport variabil (la întâmplare, fără ca elevul să intuiască când va primi recompensa sau pedeapsa).

Recompensarea este o metodă bună pentru procesul instructiv-educativ, dacă aplicarea ei se face cu raport variabil. Într-un raport fix nu am face decât să dezvoltăm o motivaţie extrinsecă, adică elevul nu ar învăţa decât pentru a primi recompensa. În momentul în care primirea recompensei nu s-ar mai produce, cursantul ar opri, la rândul său, activitatea respectivă. Raportul variabil produce cu totul alte rezultate, cam ca la jocul de loterie.

Pedeapsa funcţionează bine doar în situaţia unui raport fix. Adică elevul va fi pedepsit de fiecare dată când greşeşte. Altfel, el va repeta greşeala, sperând că poate scapă şi de data aceasta.

Concluzie:

,,Recompensa şi pedeapsa sunt opţiuni didactice frecvente în şcoala românească. Dintre acestea două, pedeapsa este mult mai utilizată deoarece induce iluzia eficienţei şi rapidităţii cu care stopează un comportament nepotrivit. Însă, din cauza problemelor pe care aplicarea pedepsei le ridică, este recomadabil ca profesorul să utilizeze mai degrabă recompensa ca stimulator al motivaţiei în procesul de învăţământ.”

Recomandări: CarlaColţu cu muzică, GeorgeIoan Usca, Ragnar, Rokssana, Schtiel, Shayna, Theodora, Visualw

 

6 comentarii

Din categoria Material didactic, Psihologie şi pedagogie