Auzul
,,Ascultă Israele…”
Prima poruncă este ,,Ascultă”. Într-adevăr, a te ruga nu înseamnă în primul rând a vorbi cu Dumnezeu, ci mai degrabă a tăcea pentru a asculta. Iar ceea ce auzim la început nu este infinita Sa tăcere, ci hărmălaia gândurilor noastre, a reprezentărilor noastre, a conceptelor pe care ni le-am creat de-a lungul veacurilor. Să ascultăm acest zgomot, aceste rumori, puerile sau grandioase, aceste cuvinte care ne spun totuşi ceva despre Dumnezeu. ,,Ceva”… Dumnezeu nu este ,,ceva care vorbeşte”, ci ,,cineva”, a cărui prezenţă rezonează în noi şi dă uneori naştere cântecului, iar alteori cuvintelor profetice – ecouri puternice şi nesigure ale acestei Prezenţe.
A asculta… a deschide urechile… Se spune adeseori că Israel este poporul Ascultării, mai degrabă decât cel al vederii (grecii), dar de ce să privilegiem un anumit simţ în detrimentul altuia, de ce să ne rugăm mai degrabă cu un simţ decât cu altul? Există o ascultare globală, care este o atenţie globală la ceea ce este…
Este adevărat că în deşert nu există nimic de văzut. Ochii nu se prea pot sprijini de lumină… dar există cântece de nisip, freamăte de animale şi voci purtate de vânt, cuvinte lăuntrice… ,,Ascultă Israele”.
Poporul care poartă cuvântul lui Dumnezeu este poporul Ascultării.
A te ruga înseamnă a asculta.
Trebuie să ciulim urechile, şi uneori chiar să rezistăm dorinţei de a auzi ceva, până când liniştea va săpa în noi o dorinţă şi mai mare. Să înţelegem că cel care ne vorbeşte nu ne va spune niciodată nimic…
Faptul de a asculta ne înconjoară din toate părţile de tăcere, şi în această linişte sesizăm cât de ,,cu totul Altfel” este Celălalt, şi cât de pregnantă este existenţa Sa…
(Jean-Yves Leloup – Scrieri despre isihasm)
Recomandări: Child Again, Colţu cu muzică, G1b2i3, Gabriela Savitsky, George, Ioan Usca, Mirela Pete, Ragnar, Robert, Schtiel, Shayna
Pingback: Nici acest cuvant, nici celalalt… « Lunapatrata – Poezie,ganduri,muzica…
Cred ca cel mai greu e sa ascult….. cu rabdarea celui ce nu asteapta cuvinte, raspunsuri, motive… ci doar sa ascult…
ApreciazăApreciază
Uneori timpul aduce această răbdare, sau iubirea.
ApreciazăApreciază
Pingback: Paperboy « schtiel
Ascultarea de sine e calea rugului aprin! Poţi oare, tu omule, a accepta şi a înţelege întregul atâta vreme cât tu nu-ţi laşi inima să-ţi vorbească?
ApreciazăApreciază
Uneori şi inima tace, pentru a nu greşi.
ApreciazăApreciază
Tăcerea inimii e moartea sufletului! Inima e cale permanentă înspre Lumină şi Adevăr.
ApreciazăApreciază
Da, se pare că inima nu poate alege calea de mijloc.
ApreciazăApreciază
Dumnezeu nu este ,,ceva care vorbeşte”, ci ,,cineva”, a cărui prezenţă rezonează în noi şi dă uneori naştere cântecului,
Dumnezeu este o exprimare umana de neputinta si un reconfort individual salvator.Tot ce este inprejurul sau, ca interpreti sint sarlatani care au gasit un mijloc de inselaciune grosolana.
ApreciazăApreciază
Poate că aceste înşelăciuni ne apropie de El, într-un fel.
ApreciazăApreciază
Speram ca biserica ortodoxa Romana sa aibe curajul sa se transforme ca un fluture dintr-o omida intr-un fluture liberator.Mie teama caci cei care conduc asteapta prea mult tinp zeci si sute de ani de zile, facind o sinucidere religioasa colectiva,murind in timp si ateptind cineva sai salveze.Salvarea lor este stiinta si despartira lor de celelalte biserici straine care o domina cu o doctrina invechita de doua mii de ani de zile.Azi un tinar nu mai crede aceste aberati si necesita un UpGrade, Reinoire, fara aceasta modificare majora, moartea este asigurata.In Canada in viitorii 60-80 de ani de zile nu va mai exista religia,sa facut o ancheta aprofondita de personalitati,oameni de stiinta.
ApreciazăApreciază
Am văzut mulţi tineri mergând la biserică. Mai mulţi decât pe vremea comunismului. Pe de altă parte, părintele Arsenie Boca spunea că şi bisericile vor cădea, dar le vom vedea poleite cu aur.
ApreciazăApreciază
Biserica Ortodoxa Romaneasca este deosebita din cauza razboiurilor barbare de invazie, preotii in majoritate au facut alianta cu poporul sau sa invinga dificultatile de sute de ani de zile.S-au jertfit pentru binele tuturora si au dreptul sa fie recunascuti ca atare.Sint deacord caci va ramine in Istoria Romana, inca mii de ani de zile ca cel mai mare organizator, salvator de limba,traditie,ect.
părintele Arsenie Boca spunea că şi bisericile vor cădea, dar le vom vedea poleite cu aur.
ApreciazăApreciază
Eu l-as intreba, mai degraba, pe Arsenie Boca ce este rugaciunea. Pentru ca pe J-Y L. nu l-a vazut nimeni invaluit de flacari cand se ruga in inchisoare … Departe de mine de a il desconsidera pe J-Y L. insa credinta pe planeta asta are inima in Romania. Fie ca ne place, fie ca nu. Eu sunt pentru planetarism si universalism, insa credinta si cunoasterea spirituala le-am intalnit ca la ele acasa doar in Romania. Nicaieri altundeva. Peste tot am vazut doar traditii secundare si tertiare ale Adevarului. Ma mira ca romanii nu baga de seama lucru asta. Probabil din cauza ermetismului caruia sunt supusi. Poate asta este si cauza unei credinte de aur: pustnicismul. O tara pustnica.
ApreciazăApreciază
De acord cu tine. Autorul este ortodox. Deci, are o legătură, undeva… Mie îmi place stilul.
ApreciazăApreciază
O scurta anecdota din Franta: intrasem intr-o catedrala si ma rugam, eram chiar in fata altarului. Aud din spate o voce. Era „preotul”: „-Nu va suparati, puteti sa va rugati un pic mai la dreapta, acolo unde este incaperea cu Maica Domnului, trebuie sa repetam aici cu corul de copii …”
Am zambit politicos …
ApreciazăApreciază
Dacă locul era ocupat…
ApreciazăApreciază
Pingback: Miresme de departe…ca să ne fim mai aproape. Poveste parfumată « Mirela Pete. Blog
Pingback: Joaca pe un curcubeu. Fotografii din Cluj « Mirela Pete. Blog
Pingback: Bertalan Székely (8 mai 1835 – 21 august 1910), pictor romantic maghiar « my heart to your heart
Pingback: Lalique perfume bottle. MFC « Mirela Pete. Blog
Pingback: Frunze în exces (cu nori adiacenţi) « Ioan Usca
Pingback: Astăzi, aici « Gabriela Savitsky
Pingback: Ilustratori de top, care îmi plac: Tony DiTerlizzi. Spiderwick Chronicles (I) « Mirela Pete. Blog
Pingback: Miercurea fără cuvinte, dar cu lalele roz « Clipe de Cluj
Pingback: Bertalan Székely (8 mai 1835 – 21 august 1910), pictor romantic maghiar | my heart to your heart