Rugăciunea tuturor simţurilor – 5

Gustul

Auzind, Văzând şi Atingând cum se cuvine, Prezenţa divină ne-a devenit mai familiară. Contactul a fost deja stabilit. Mai putem oare face încă un pas în intimitate? Psalmul ne invită: ,,Gustaţi să vedeţi cât de bun este Domnul” (Psalmul 34, 8). Trebuie să gustăm şi să savurăm această Prezenţă.

Etimologia cuvântului înţelepciune (sapientia, sapere) ne reaminteşte că înţeleptul este cel care ştie să guste, cel care ,,gustă” savoarea Fiinţei în cele mai variate forme ale sale.

A te ruga, înseamnă a simţi gustul lui Dumnezeu. ,,Sărută-mă cu sărutările gurii tale”, spune primul verset din Cântarea Cântărilor, iar începutul Zoharului adaugă: ,,Atunci când Cel Sfânt – binecuvântat fie numele Lui! – i-a revelat lui Israel, pe muntele Sinai, Cele Zece Porunci, fiecare vorbă s-a împărţit în şaptezeci de sunete; iar aceste sunete au apărut în ochii lui Israel ca tot atâtea lumini strălucitoare.”

Israel a văzut, de asemenea – cu proprii săi ochi – Slava lui Dumnezeu, aşa cum stă scris: ,,Şi tot poporul a văzut zgomotele” (Ieşire 20, 18). Scriptura nu spune ,,le-a auzit”, ci ,,le-a văzut” (îm). Acest zgomot i-a vorbit fiecăruia dintre israeliţi, întrebându-i: ,,Vrei să primeşti legea care cuprinde atâtea oprelişti şi porunci?”

Israelitul a răspuns: ,,Da!” Atunci zgomotul l-a sărutat pe fiecare israelit pe gură, după cum stă scris: ,,Să mă sărute cu sărutările gurii lui!” (II,146 a).

Nu este de ajuns să ,,auzi” porunca lui Dumnezeu; mai trebuie să-L şi ,,vezi”, întrupat în persoana Celui Drept, iar apoi să-L ,,guşti”, să-L apreciezi singur, să-L manifeşti prin întreaga ta viaţă.

Rabbi Isaac mai spune în Zohar (II, 124 b): ,,De ce oare nu nspune Scriptura: ,,să mă iubească”, în loc de ,,să-mi dea sărutări?” Prin sărut, prietenii ăşi schimbă duhurile (suflurile) şi, de aceea, sărutul se dă pe gură, izvorul duhului (pneuma). Când duhurile a doi prieteni se întâlnesc printr-o sărutare, gură pe gură, aceste duhuri nu se mai despart unul de altul. De aici rezultă cât de bună este moartea prin sărutul divin: sufletul primeşte un sărut de la Domnul şi se uneşte, astfel, cu Duhul Sfânt, pentru a nu se mai despărţi niciodată de El.

Iată de ce  Adunarea lui Israel spune: ,,Să-mi dea o sărutare a gurii Sale, pentru ca duhul nostru să se unească cu al Lui şi să nu se mai despartă de Acesta.”

Acest limbaj figurativ ne poate irita, dar dacă Dumnezeu ,,le vorbeşte oamenilor”, de ce să nu spunem şi că El ,,îi îmbrăţişează”? Tradiţia ne spune că Moise a murit dintr-un sărut al lui Dumnezeu, indicând astfel, în mod simbolic, în ce stare de uniune ajunsese el prin intermediul rugăciunii.

În experienţa rugăciunii, Dumnezeu nu este lipsit de savoare, deşi nicio savoare, nicio comparaţie nu se poate apropia de Realitatea că El Este. Părinţii Bisericii – în continuarea rabinilor – vor relua tema gustului  simţit în rugăciune şi al sărutului mistic, când vor vorbi despre Euharistie. Sfintele Taine reprezintă semnul sensibil al unei realităţi invizibile, aşa cum sărutul dat de o mamă copilaşului ei este semnul sensibil al iubirii pe care i-o poartă. Euharistia este semnul sensibil al iubirii pe care Dumnezeu o are pentru noi. El se face pâinea noastră, vinul nostru; El vrea să fie gustat, cunoscut din interior.

Cunoaştem ce repercusiuni poate avea un sărut asupra corpului uman, ce fiori lăuntrici poate el trezi. Rugăciunea savuroasă este o intrare în camera nupţială, în misterul Unirii creatului cu necreatul. Atunci, spune sfântul Augustin, Dumnezeu va fi experimentat ca fiind ,,cu totul Altul decât mine şi mai mult decât mine”.

(Jean-Yves Leloup – Scrieri despre isihasm)

Recomandări: AtlantisraColţu cu muzică, G1b2i3, George,  Mirela Pete, Schtiel, Shayna

Anunțuri

6 comentarii

Din categoria Exerciţiu de înţelepciune, Povestea gândului - a medita

6 răspunsuri la „Rugăciunea tuturor simţurilor – 5

  1. Pingback: Trup si suflet… « Lunapatrata – Poezie,ganduri,muzica…

  2. Pingback: Floarea de loldilal « Ioan Usca

  3. Pingback: De luni « Gabriela Savitsky

  4. Pingback: Găsită în cutia Pandhorei « Mirela Pete. Blog

  5. Pingback: Din Viena. Palatul Schönbrunn (I) « Mirela Pete. Blog

  6. Pingback: Din Viena. Palatul Schönbrunn (II). MFC « Mirela Pete. Blog

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s