Întoarcere în timp (II)

Rămase cu poșeta în mână, uitându-se gânditor la umbrele de pe aleea din fața sa. Înțelese cât de mult se complicase misiunea. Tara era liberă și își făcuse o nouă echipă, după cum părea. De aceea îl aleseseră pe el: pentru că o cunoștea. Și timpul nu constituia un dezavantaj pentru partea întunecată, dimpotrivă.

Privi încă o dată poșeta și deschise fermoarul de la buzunarul interior. Un plic de culoare albă, micuț, se afla înăuntru. În acel moment, o siluetă înaltă și suplă se desprinse de după trunchiul gros al unui copac. Purta o rochie din mătase grea, după tiparul celor din perioada interbelică, asortată cu poșeta din mâinile lui. O văzu de la spate, dar recunoscu mersul elastic, de felină, al celei care, altădată, îi umpluse sufletul  de iubire. Se întrebă ce voia să-i transmită. O invitație de întoarcere în timp? În ,,Micul Paris”? Va vedea din scrisoare. Era inutil s-o urmărească. Ar fi dispărut la primul pas făcut de el cu această intenție. O conduse cu privirea până la capătul aleii, sperând că își va întoarce capul. O boare ușoară de vânt primăvăratic îl înconjură, cu miros de Chanel. Ameți. Era chiar… ea. Și sperase că a uitat-o.

Scoase scrisoarea din plic, emoționat. Dar se strădui să-și oprească freamătul inimii. Nu-și permitea să se lase purtat de sentimente. Le-ar fi dat satisfacție celor din echipa adversă.

,, Iubitul meu,

Ce ironie că încă îți mai spun astfel, nu-i așa? Dar simți și tu savoarea acestui cuvânt, unic pentru tine și pentru mine. Indiferent ce crezi, nimănui n-o să-i mai spun vreodată astfel…

A fost nevoie să mă întorc în timp, pentru a-l descoperi pe cel care a inventat dispozitivul (Ce ușor l-am luat!). Stai liniștit: nu l-am ucis, i-am arătat doar ce efecte va avea ceea ce el crede că e pozitiv! Sau voi credeți că va face bine planetei!… Privește mai adânc în inima ta  ca să simți ce înseamnă trecerea la acele niveluri de frecvență. Diferența e extrem de mică, pentru a ajunge la distrugere. Și… aici, ,,răul” e necesar. Nu ți s-a spus, pentru a fi mai eficient în misiunea ta. E cam greu să mă crezi, nu? După ce am dispărut așa… inexplicabil și apoi m-ai regăsit la forțele întunecate. Vei înțelege singur, la un moment dat.

Încă mă gândesc la tine, cu intensitatea pe care tu m-ai învățat s-o folosesc. Nu ai simțit până acum? M-aș mira. Aaa… dar să nu crezi că poți folosi asta împotriva mea. Am învățat foarte bine să-mi  stăpânesc sentimentele. Nu le poți simți decât dacă eu vreau… Deci, nu vei ști niciodată să mă manipulezi apelând la sensibilitățile omenești… Ai intrat atât de adânc în sufletul meu, încât te-am ascuns într-o zonă total inaccesibilă oricărui aparat de citire a spațiului interior. Și te păstrez acolo… “

Se așeză pe bancă. Crezuse… altceva. Dar poate ea dorea doar să-l cucerească din nou, apelând la partea sensibilă… Era mai mare această probabilitate. Se reculese. Da, sigur că asta era. Avea nevoie de el pentru obținerea audienței în fața oamenilor, în politica sa de cucerire a sufletelor. Împreună cu el ar fi fost greu de distrus, sau de înlăturat. Scrisoarea avea un efect neașteptat. Îi inundase sufletul puternic, aducându-i în memorie pasiunea pentru Tara. Fusese, probabil, iubirea vieții lui. De când ea se alăturase celorlalți, nu mai întâlnise pe nimeni care să aibă o astfel de influență asupra lui. Continuă să citească:

,, Ai înțeles, presupun. Te aștept în Orașul vechi, acolo unde călătoream ca să trăim un moment de eternitate… în dans. Să te îmbraci elegant!… Vei avea o surpriză.

Cu mult dor,

Tara ”

Închise scrisoarea și o puse la loc, în poșetă. Avea de învins amintirile, ca să poată înțelege ceea ce urmărea Tara. O călătorie… în timp?

Povestea a început la Mirela, iar tema a fost propusă de Elly.

Invitați: Bibliodeva, Child again, Deepiny, George, Robert, La Fee Blanche,

CARMEN, Daurel, Diana, Elly, Florentina, Gabi, Lolita, Pandhoraa, Sara, Vania, ZinaVeroVanessa

Anunțuri

31 comentarii

Din categoria Poveşti parfumate, Proză

31 de răspunsuri la „Întoarcere în timp (II)

  1. Pingback: Parfum interbelic « Ioan Usca

  2. Reusiti sa ma surprindeti din ce in ce mai tare. Povestea merge bine pe melodie (asa cum i-am zis si lui Vania) … iar la tine melodiile parca sunt special taiate sa ajunga exact la paragraful potrivit 😀 … superb. Felicitari!

    Apreciază

  3. Mirela Pete

    Delicios! Să tot citesc!
    ”O invitație de întoarcere în timp? În ,,Micul Paris”? ”
    Dacă ar exista astfel de invitații, astfel de întoarceri în timp, ce interesant ar fi. Oare ar fi bine?! Hm, oricum m-ar tenta.
    Încântătoare poveste, mă repet, îndemnându-te să le publici…undeva, cândva. Te felicit!

    Apreciază

  4. N-ar trebui sa se lase sedus…; ar trebui sa puna conditii: cel putin sa-i cumpere costum !

    Apreciază

  5. Pingback: Parfumul de arta româneasca in epoca interbelică « my heart to your heart

  6. Parca vad un local in care se canta jazz, iar perechile de indragostiti danseaza, se imbratiseaza.

    Apreciază

  7. convietuire

    intotdeauna intoarcerile-n timp…aduc cu ele ceva din viitor…
    multumim si pt jazz ! aveam nevoie de el….

    Apreciază

  8. ellyweiss

    Imi place ce curs a luat povestea. Ma fascineaza calatoriile in timp, in trecut. Abia astept sa vad ce va fi.
    Ma bucur ca tema propusa de mine te-a inspirat. Ca de altfel si pe cei pe care deja i-am citit.
    Am avut probleme cu conexiunea internet, de aceea am ajuns atat de tarziu. O duminica frumoasa!

    Apreciază

  9. Diana

    Foarte frumos!
    Spionaj si… matase interbelica 🙂 Controlul mintii, controlul sufletului, calator in lumi apuse… iubiri imposibile! 🙂
    Mister… Incitante randuri scrii, Lili!

    Succese!
    Viata fericita!

    Apreciază

  10. O scrisoare cu iz interbelic, suspans, aparate de citire a spatiului interior, iubire, dans si bineinteles calatorii in alte dimensiuni si spatii – cum ne-ai obisnuit – unde totul este mai inocent si timpul nemasurat… Felicitari!
    Numai bine! 🙂

    Apreciază

  11. imi place, îmi place mult! si mai vreau sa stiu ce urmeaza 🙂
    Sa ai o saptamâna parfumata!

    Apreciază

  12. Frumos! Toate ingredientele dragi mie!

    Apreciază

  13. Pingback: Sunt lucruri peste care… « Colţu' cu muzică

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s