Metode și tehnici de învățare prin colaborare (interactive) – mozaicul

Mozaicul

Structurile cooperative de tip mozaic presupun formarea unor grupuri cooperative, în cadrul cărora fiecare membru al grupului devine expert în anumite probleme specifice materialului propus spre învățare.

Schema specifică:

– grupuri cooperative (distribuirea materialelor);

– grupuri expert (învățare și pregătire);

– grupuri cooperative (predare și verificare).

Etape de bază:

1.      Formarea grupurilor cooperative și distribuirea materialelor de lucru

–         Profesorul împarte tema de studiu în 4-5 subteme;

–         Solicită elevilor să numere până la 4 sau 5 (în funcție de numărul de subteme) și distribuie fiecărui elev materialul ce conține detalierea subtemei corespunzătoare numărului său; li se precizează elevilor faptul că vor învăța și vor prezenta materialul aferent numărului lor și celorlalți colegi, fiind responsabili de rezultatele învățării acestora;

–         Fiecare grup de 4 sau 5 elevi va constitui un grup cooperativ; elevilor li se solicită să rețină grupul cooperativ din care fac parte.

2.      Formarea grupurilor de experți și pregătirea prezentărilor

–         Elevii care au același număr și, respectiv, aceeași subtemă de abordat, se vor constitui în grupuri de experți (numărul grupurilor de experți va fi același cu numărul de subteme stabilite);

–         Experții studiază și aprofundează împreună materialul distribuit, identifică modalități eficiente de ,,predare” a respectivului conținut, precum și de verificare a modului în care s-a realizat înțelegerea acestuia de către colegii din grupul cooperativ.

3.      Realizarea prezentărilor (predarea) și verificarea rezultatelor învățării

–         Se reconstituie grupurile cooperative;

–         Fiecare expert ,,predă” conținuturile aferente subtemei sale; modalitatea de transmitere trebuie să fie concisă, stimulativă, atractivă;

–         Fiecare membru al grupului cooperativ are sarcina de a reține cunoștințele pe care le transmit colegii lui, experți în diferite probleme.

4.      Evaluarea

–         Profesorul solicită elevilor să demonstreze ceea ce au învățat;

–         Evaluarea se poate realiza printr-un test, prin răspunsuri orale la întrebările adresate de profesor, printr-o prezentare a materialului predat de colegi, prin elaborarea unui eseu etc.

Avantaje:

• Dezvoltarea competențelor psihosociale;
• Dezvoltarea competențelor cognitive;
• Dezvoltarea competențelor de comunicare;
• Dezvoltarea inteligenței interpersonale;
• Promovarea interînvățării;
• Participarea activă, implicarea tuturor elevilor în realizarea sarcinilor de învățare;
• Analiza, compararea modurilor de a învăța, a achizițiilor realizate;
• Formarea și consolidarea deprinderii de ascultare activă;
• Dezvoltarea gândirii critice și creative;
• Dezvoltarea bazei motivaționale a învățării;
• Consolidarea încrederii în propriile forțe;
• Formarea și dezvoltarea capacității reflective;
• Dezvoltarea responsabilității individuale etc.

Limite (în absența monitorizării atente a lucrului în grup):

• Abordarea superficială a materialului de studiu;
• Înțelegerea și însușirea greșită a unor idei, concepte etc.;
• Apariția unor conflicte între membrii grupurilor;
• Crearea unui climat educațional caracterizat printr-o aparentă dezordine etc.