Arhiva zilnică: 13/01/2013

Civilizații extraterestre/tema contactului

SCIFIENTLAND

Cugetarea „Un singur spic de grâu pe o câmpie întinsă e la fel de straniu ca o singură lume în nesfârșirea spațiului.” este atribuită gânditorului presocratian Metrodor din Chios, care a trăit în secolul IV înainte de Cristos. Ea dovedește că omul antichității a fost și el preocupat de ideea existenței altor lumi în Univers și e de la sine înțeles că este vorba de lumi locuite, pe care își duc viața semeni întru rațiune.

Gândirea modernă nu numai că a acceptat idea lui Metrodor din Chios, filosof din școala lui Democrit (părintele atomismului), dar a mers încă și mai departe, încercând să socotească numărul acestor lumi din galaxia noastra. Așa a luat naștere, în 1961, Ecuația de la Green Bank, locație unde, cu un an înainte, radioastronomul american Frank Drake începuse să caute sistematic semnale radio care ar fi putut proveni de la civilizații extraterestre…

Vezi articolul original 1.510 cuvinte mai mult

Scrie un comentariu

Din categoria Proză

Călătorie cinematică (poveste parfumată)

Era în ajunul Anului Nou. Ca de obicei, mama făcea pregătiri, la care cel mai mic nu participa, ba chiar era lăsat liber și aproape… nesupravegheat!

Ura! Pe uliță! La sanie!

Văzu o mulțime de copii și oameni mari care se îndrepta spre clădirea veche a grădiniței… Ce făceau oare acolo? Se luă după ei, curios, mai ales că era și sora sa în mulțime. Și… află. Sala mare a grădiniței se transformase într-o sală de cinema, cu multe scaune, o scenă și un ecran mare, sus, pe scenă. Din podul unde altădată erau Gheonoaiele, Scorpiile și alte lighioane care speriau copiii, porneau câteva raze care se proiectau pe ecranul cel mare.

Cum să intre și el acolo? O căută pe soră-sa și se ținu de ea până își atinse scopul. Noroc că cel care proiecta… FILMELE  era un unchi înțelegător, care le dădu voie să intre fără să plătească. Fu în culmea fericirii, mai ales când văzu ce se întâmpla cu adevărat acolo. Sora lui știa exact de ce venise acolo. El nu. Și așa uitară cu desărvârșire că părinții îi așteptau acasă, pentru ultimele pregătiri de Revelion. Când se termină filmul, își dădură seama de ceea ce va urma. Adică, o mică pedeapsă pentru o întârziere cam mare. Sora sa își ceru repede iertare și scăpă. Dar el… cum să-și ceară iertare dacă nu îi părea rău de ce făcuse? Și stătu așa… îmbufnat, până la miezul nopții (nimeni nu îl băga în seamă), când realiză că ar putea să spună cuvintele magice, dacă voia să guste și el ceva bun!…

Asta fu prima aventură legată de cinematograf…

Povestea a început la Mirela, unde vă puteți înscrie…

18 comentarii

Din categoria Diverse, Filme educaționale, Poveşti parfumate