Parfum de fericire (poveste parfumată)

Dragul meu Vis,

Ultima dată ne-am despărțit în pași de dans, cu picioarele goale în petale de flori și străluciri de stele în priviri. Acolo sus. De atunci, am adus dansul peste tot: în șoaptele râurilor, în unduirile crengilor pădurii, în mișcarea firelor ierbii, în vâltoarea norilor, în adierile vântului… Am învelit piscurile în ceață albastră, am deschis porțile grădinilor lăsând fluturii să se împrăștie peste tot cu miresmele florilor de vară… am risipit soare în undele lacurilor și cristale în izvoare… am presărat mușchi verzi pe lângă potecile iubirii și scări din rădăcini de copaci pentru îndrăgostiții Vieții. Din liane am făcut leagăne pentru prințișorii râsetelor netulburate și le-am pus cununi de ochiul-boului pe frunțile luminoase…

Cineva m-a întrebat:

,,-   Ce este fericirea?

–         Fericirea ești tu

–         Cum sunt eu fericire?

–         Tu ești fericire pentru că știi să zâmbești atunci când necazurile te cuprind și le transformi în lecții de curs.

–         Nu e de ajuns să zâmbești…

–         Zâmbetul îți descrețește fruntea și îți aduce dragoste în privire… Și când iubești, nu poți fi decât fericit…

–         Pot să iubesc și să nu fiu fericit!

–         Greșit. Dacă iubești cu adevărat, te transformi… în fericire.

–         Pot să iubesc și să condamn?

–         Nu.

–         Dar iubirea aduce și durere pe lângă trăirile extraordinare…

–         Adevărat.

–         Și-atunci, nu dispare fericirea?

–         Nu. Ea coexistă împreună cu durerea…”

Încă mai am amintirile vii ale ultimei tale vizite. O să le păstrez într-o scorbură din adâncul pădurii inimii mele. Acolo mă întorc mereu să stau de vorbă cu bătrânii copaci. Te-am așezat și pe tine printre ei… Astfel, veți crea povești împreună – cu sufletul tău și cu înțelepciunea lor…

Povestea a fost inițiată de Mirela  – unde vă puteți înscrie și tema a fost propusă de Elly.

Au mai scris:

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
9.
10.

 

Anunțuri

39 comentarii

Din categoria Poveşti parfumate, Proză

39 de răspunsuri la „Parfum de fericire (poveste parfumată)

  1. Splendid!
    Nu e la indemana tuturor scrierea de tip aforistic…

    Apreciază

  2. Ok, frumos scris….. dar unde e parfumul?

    Apreciază

    • Dragă Minnie, am stabilit că poate fi și parfum natural. E ideal să găsim chiar parfum, dar așa am hotărât și e mai bine. Unii apreciază numai parfumul natural, eu pe ambele, cu preferințe pentru cel creat cu artă.
      Citate ” dans, cu picioarele goale în petale de flori ”, ”în adierile vântului”, ” am deschis porțile grădinilor lăsând fluturii să se împrăștie peste tot cu miresmele florilor de vară”.
      Până aici simt parfumul din aceste descrieri. E o opțiune a fiecăruia. Eu am ales ambele manifestări olfactive în scrierile mele, unii au preferință numai pentru cel creat, alții numai pentru cel natural. Dar scrierea are legătură și cu miresmele naturii.
      ”…am presărat mușchi verzi pe lângă potecile iubirii și scări din rădăcini de copaci pentru îndrăgostiții ”! Frumos!

      Apreciază

    • Cum? Nu l-ai găsit? Era printre arbori, în vis… în iubire… și în celelalte frumuseți… Totul e aromat! 🙂

      Apreciază

  3. Putem fi fericiți dansând iubirea, apropiindu-ne inimile și căldura interioară în eternul dans al unei fericiri infinite…E atât de la îndemână, atât de lângă noi, nu-i așa?! Visând, poate, la fericiri străine, unii n-o văd…Dar fericiți suntem dacă putem gusta din plin un dans al apropierilor. Putem fi fericiți și amintindu-ne clipele de intensă fericire din vremurile când era suficient să răsară soarele, că începeam să avem emoții, ieșind pe asfaltul călduț al vacanțelor copilăriei sau dansând cu copacii parcului, sau cu iarba netunsă, sau cu primul băiat… Putem!
    ”- Zâmbetul îți descrețește fruntea și îți aduce dragoste în privire… Și când iubești, nu poți fi decât fericit…”
    Frumos ai scris Lili, m-am bucurat să citesc. Fii fericită!

    Apreciază

  4. Pingback: Mosc și adevăr. Parfum de fericire |

  5. Ce frumoasă-i lumea în care trăiești!

    Apreciază

  6. parfum de verde padure,parfumul gradinii cu fluturi plutitori…parfum de dragoste si bucurie…
    de-ar exista un flacon cu un astfel de parfum,cateva picaturi ne-ar face viata…fericita 🙂
    pastreaza parfumul pe care l-ai gasit si pe care l-ai impartit acum cu noi! 🙂

    Apreciază

  7. Pingback: Fericirea miroase a scorţişoară | Iubesc Viaţa

  8. „Din liane am făcut leagăne pentru prințișorii râsetelor netulburate și le-am pus cununi de ochiul-boului pe frunțile luminoase”… Cat de frumos! Cat de frumos! Raman mereu uimita si fara cuvinte cand gasesc cuvinte simple, asociate intr-un mod fermecator.
    Sa ai o seara minunata, Lili!

    Apreciază

  9. Parfum de pădure, de grădini, de fluturi, de flori, parfum de vis…
    Superbă postarea!
    Vă doresc parfum de fericire eternă!

    Apreciază

  10. fericirea este în aer, peste tot… dar cel mai usor o descoperim în ochii celor dragi 🙂

    Apreciază

  11. C.J

    frumos Lili,multumesc pentru…parfum !!!

    Apreciază

  12. “Fericirea esti tu” – simplu, frumos si adevarat. 🙂 Vorba lui Tagore: e simplu sa fii fericit dar e greu sa fii simplu.
    Adresarea „Dragul meu Vis” m-a facut sa zambesc cu gura pana la urechi! 🙂 In 3 cuvinte un Univers!
    Fie ca sufletul pururi sa zambeasca!

    Apreciază

  13. elly weiss

    „- Dar iubirea aduce și durere pe lângă trăirile extraordinare…
    – Adevărat.
    – Și-atunci, nu dispare fericirea?
    – Nu. Ea coexistă împreună cu durerea…”
    Foarte adevarat. Cum adevarat e ca toate parfumurile naturii sunt in parfumuri…si invers…
    O saptamana minunata sa ai, Lili!

    Apreciază

  14. Pingback: Pikinii lunea « Mirela Pete. Blog

  15. Minunat vis ! Și cred că, aceea ce spui despre visul tău, este valabil și în legătură cu tine-însăți ! Acel minunat dialog o dovedește…
    De fapt, visele ne reprezintă în mod indirect – deși, profund ! Ceea ce visăm a fi, a face sau a avea, suntem noi în ipostaza noastră cea mai sublimă, ideală. Noi, cei care am voi, sau am putea, să fim… Noi, cei care știm că am putea fi !

    Mulțumim pentru caest prilej de a ne rememora propriile vise… fie uitate, dia încă actuale !
    Oricum, atunci când un vechi vis moare, un altul se ridică, pentru că ființa umană nu poate trăi fără vise.

    Apreciază

  16. Eu de ce nu apar pe lista asta plina de damzele? Eu nu scriu frumos? Nu eram eu cel care a declarat in premiera mondiala ca cuvintele conteaza? Sunt profund dezamagit.

    Apreciază

    • Păi, Papi, trebuie ca mai întâi să scrii pe tema asta și apoi avem grijă și de tine! N-ai văzut unde trebuie să te înscrii?
      Te înscriu și pe tine separat, dacă faci un articol! 😀

      Apreciază

  17. Doar inima pastreaza – asa cum ai spus tu atat de frumos – in padurile ei adanci, cele mai sublime momente care rasar impetuoase in clipele de aducere aminte.
    Seara placuta!

    Apreciază

  18. Pingback: Celor cu condeie parfumate « Mirela Pete. Blog

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s