Întotdeauna timpul – duzina de cuvinte

,,Întotdeauna timpul”… ce frumos, dar trist sună!

Totdeauna timpul a adus cu sine multă tensiune interioară, multe regrete sau ani înfloriți în livezi ale vieții. Unde sunt livezile?

Dacă timpul are ca obiectiv deplina noastră manifestare ca ființe cu inimă, atunci măsura lui nesăbuită  poate fi un păcat tratat cu indiferență de felul nostru de a privi evoluția.

Și dacă spațiul s-a arcuit pentru micșorarea distanțelor, ce facem noi cu această corabie a gândurilor, de izolare sufletească?

Poate fi acesta un triumf, atunci când creștem într-un deșert al negativității?

Abia atunci când vom transforma deșertul în livadă, vom percepe ,,întotdeauna – timpul” cu ochiul interior al împlinirii.

Găsiți duzina la psi, ca și tabelul de înscriere.

Alți duzinari:

1. almanahe 2. tibi
3. Scorpio 4. Mariana
5. Some words 6.  
7. dor 8. roxana
9. mitzaa 10. timp ratacit
11. carmen pricop 12. abisurile
13. Dictatura Justitiei 14. Dia na
15. Max 16. La Fee
Anunțuri

31 comentarii

Din categoria Capsule, Duzina de cuvinte

31 de răspunsuri la „Întotdeauna timpul – duzina de cuvinte

  1. Pingback: Obiectiv | Almanahe

  2. Pingback: Duzina de cuvinte – Orizont | Tiberiuorasanu's Blog

  3. dordefemeie

    Vom reusi oare vreodata sa percepem timpul cu „cu ochiul interior al împlinirii” ? Acum nu cred, dar poate maine voi crede…

    Apreciază

  4. Frumos spus! Sa ai parte mereu de livezi si niciodata de deserturi!

    Apreciază

  5. psi

    se pare că timpul ne-a fost muză amândurora!
    acum mă întreb însă dacă e de vină sau dacă e întotdeauna! 🙂

    Apreciază

  6. Pingback: Duzina de cuvinte-Inima ca două aripi… | Cățărătorii

  7. Nu stiu daca vom fi vreodata multumiti cu evolutia noastra, dar stiu ca timp nu e niciodata de ajuns….

    Apreciază

  8. Cel mai greu e cu trasformarea despre care vorbesti, restul vine singur

    Apreciază

  9. Pingback: Duzina de cuvinte: obiectiv principal | Dia na's blog

  10. Deşert al negativităţii, spui tu! Eu mă simt ca într-o junglă a negativităţii, unde sunt forţată să-mi croiesc drum cu maceta, pe drumul meu spre „lumină„. Deocamdată reuşesc. Maceta mea este încă ascuţită.
    O primăvară minunata îţi doresc!

    Apreciază

  11. Pingback: Mitologie majolique… | La Fée Blanche

  12. Nu cred că timpul are vreun obiectiv în ceea ce ne priveşte, dar noi ar trebui să urmărim, aşa cum ai frumos spus, „deplina noastră manifestare ca ființe cu inimă”.

    Apreciază

  13. Întotdeauna timpul, dar şi spaţiul… 😉

    Apreciază

  14. Pingback: Mărturisire « Dictatura justitiei

  15. Nu, nu poate fi un triumf, rezultatul creșterii într-un deșert al negativității !

    Apreciază

  16. Pingback: Parfum de leagăn « Mirela Pete. Blog

  17. Sa facem atunci livezi în deșerturi 🙂

    Apreciază

  18. childagain

    Superb ! ”Atunci când vom transforma deșertul în livadă”… Acesta e țelul ascuns al omenirii, și al fiecărui om șn parte: Să ne transformăm propriile deșerturi, și pe ale celorlalți. în livezi ! Dar uneori, e muncă de o viață…

    Te îmbrățișez, mulțumim pentru frumos !

    Apreciază

  19. Pingback: Duzina de cuvinte… Timpul meu | Dor De Dragoste

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s