Toate întâmplările sunt… programate. De către cine? Unii zic că stau în gene toate programele. Alții, că astrele ar fi de vină. Alții, că o inteligență superioară care ne-a creat, ne-a făcut și programele, lăsându-ne, uneori, libertatea de a alege.
Sunt și guri care spun că nimeni nu ne-a creat, am luat naștere dintr-o celulă, care s-a născut și ea… întâmplător!
Alte teorii spun că ne reîncarnăm de n ori, că ne alegem singuri părinții și destinul, înainte de naștere, că avem o karma. Vin și cele care combat karma și reîncarnarea, spunând că ne naștem o singură dată, că suferim pentru a ne dezvolta sau pentru a ne plăti păcatele, că orice gând emis influențează viitorul, atât al nostru cât și al celor din jur, că propriile gânduri și trăiri ne pavează calea spre bine sau spre rău…
Astfel, fiecare își alege teoria cu care i se potrivesc credințele, inteligența emoțională, personalitatea întreagă…
Spuneam cândva, în adolescență, că ,,Luna e din ce în ce mai frumoasă… și totuși, nu se anunță nimic!” Se pare că lucrurile s-au schimbat mult de atunci, s-au întâmplat o serie de lucruri, mai bune sau mai rele, mai mult rele decât bune. Însă, tocmai când speranța de bine începea să-și piardă din strălucire… pământul și-a schimbat axa de rotație, poate chiar și polii, timpul și-a accelerat trecerea prin dimensiunile terestre, astrele au prezis schimbări majore în viețile personale, s-au desfăcut legături care duceau la dezastru, altele s-au creat… Trăirile au devenit mai intense, mai strălucitoare, cuvintele au primit valențe neobișnuite, viața însăși a căpătat o nouă valoare – aceea a transcenderii spre alte dimensiuni, spre alte universuri, spre alte realități, fiecare realitate – cu aceleași persoane – având programe diferite, pentru diferite destine. Fiecare gând emis de o anume realitate influențează programele celorlalte realități, fiecare emisie având efect asupra celorlalte copii ale noastre, asupra destinelor lor.
În final, oare, toate realitățile vor converge spre același punct? Toate programele se vor finaliza într-unul comun? Toate viețile vor deveni una singură?
Alte întâmplări… programate, la psi.
innerspacejournal 
Am mai citit teoria asta cu punctul comun undeva (nu îmi amintesc acum unde, dar dacă îmi revine memoria, am să divulg persoana vinovată) şi am întâmpinat-o şi atunci cu-acelaşi scepticism. Ar fi posibilă dac-am avea parte doar de „intâmplări programate”. Din fericire, liberul arbitru, cel care nu ţine cont nici de poziţia astrelor nici de influenţele unor inteligenţe superioare (sau a inteligenţei în general :lol:), ne permite să facem absolut câtre tâmpenii vrem şi-astfel, punctul comun de convergenţă se duce hăăăăt… departe.
ApreciazăApreciază
Şi dacă liberul arbitru e tot un program? 😛
ApreciazăApreciază
Hai, măi, că prea o dăm în teoria conspiraţiei. Şi eu, unul, chiar nu cred că americanii au aselenizat. 😆
ApreciazăApreciază
O dovadă?
ApreciazăApreciază
Eu așa cred! 🙂
ApreciazăApreciază
De unde știi că tâmpeniile nu au fost programate? 😀
ApreciazăApreciază
Pingback: Psiluneli : cine ne programează întâmplările ? | Gară pentru doi
de gandit Lili 🙂
ApreciazăApreciază
Mai e cazul? 🙂
ApreciazăApreciază
evident ,face bine la neuroni 🙂
ApreciazăApreciază
Pingback: Întâmplare… programată – Paravion | Alma Nahe
eu nu cred în întâmplare. şi nici în punctul acela comun către care converg una, alta…
explicăm sufletul prin fizică cuantică? ştiu, am văzut filmul. cred în gânduri… şi în întâlnirile acelea cu rost, da, da, chiar acelea care modifică… realităţile. (care nu converg ci sunt paralele- de unde şi zona de confort şi out off! )
ApreciazăApreciază
Se spune că nimic nu este întâmplător.
Realitățile sunt paralele, pentru că altfel ne-am intersecta cu noi înșine în alte vieți.
ApreciazăApreciază
Avem nevoie sa intalegem viata,realitatea sa,constient,fara dogme venite din trecutul miilor de ani de inchizitie mentala,progamata sa nu gindesti.Sa terminat cu aceasta doctrina venita de la niste salbatici,nespalati,cu oile si caprele la pascut,care au distrus creierul uman inbolnavindul cu emotii, frica si boala emotionala, care a contaminat lumea intreaga, devenind zombii.Libertatea de a gindi propiu, fara a fi obligat sa vezi ceilalti din familie,vecini,prietenii, daca nu te considera caci nu faci parte din gindirea colectiva, ansestrala, traditionala,care deranjeaza pe acei care nu intaleg si prefera sa asculte pe popa la biserica sa auda cum viata sa creat pe pamint.Credinta nu este o exactitudine ci o convingere personala care este utilizata ca un adevar pentru manipularea de masa.Avem probele religioase,dictatorii,conducatori,sefii de partid,etc….
Sper sa intalegeti engleza si franceza ca sa va faceti propia ideie despre acesta discutie care ne face sa constientizam evolutia umana,personala.
ApreciazăApreciază
Credința ar putea fi în programul nostru…
ApreciazăApreciază
De mic copil la virsta frageda unde copii invata limbajul si notiunea de intalegere,religiosi folosesc metoda de indoctrinare, familia participa la aceasta dezorientare intr adevar real si povesti populare, basme cu barza care aduce copii pe hogeag etc.minciuni care sint cu sutele de te face sa prostesti ca realitate,aceste contrazictii,minciuni care sint inregistrate in creierul mic al copilului deformeaza realitatea si nu mai ii rezoneaza corect sinteza de a gindi.Cum spuneti creierul a fost programat eronat si va fi pe toata viata afectat de aceste traumatisme emotionale care vor functiona in mod automat.Numai sa vezi o figura cu un cap de ciumeg si toti stiu caci este Isus sau virgina cu cinci copii etc…
ApreciazăApreciază
Mă refeream la credință ca fiind implantată în genele noastre, nu ca cea indusă prin educație.
În ceea ce privește îndoctrinarea, zăpăcirea funcțiilor creierului, mass-media e cea care distruge, care manipulează – în primul rând. Ceea ce copiii învață să respecte din familie, normele de bună purtare (aflate în ideile religioase), nu face atât de mult rău, ca ceea ce se prezintă pe ecranele TV, sau pe net.
În ceea ce-L privește pe Iisus, e cineva care să știe adevărul, cu exactitate? Deocamdată, nu cred.
ApreciazăApreciază
Adevarul este transformat in timp de catre cei care controleaza informatia.Realitatea este si va fi una ceia ce putem dovedii stiintific in laborator.Abraham a creat pe Dumnezeul sau si toti cei din singele sau au dreptul sa devina rege sau mesager de la Dumnezeul lui Abraham.Romani care au cuceritun mare teritoriu in Orientul Mijlociu din motive economice au stiut situatia religioasa din aceasta regiune si a pus ca rege un dusman familiei Abraham care dorea sai omoare pe toti din clica sa.Numele lui Isus este fals ca si toata religia crestina este falsa deoarece a fost impusa de regele cuceritor cu sabia la git ca sa fie adoptata ca adevarata si sfinta religie ucigasa in anul 325 in trataul de Nicea unde un criminal a de venit sfint.Asa caci toti sfinti au fost criminali cu exceptia feminina care au fost in majoritate,obiecte sexuale pentru pre sfinti.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Primul_conciliu_de_la_Niceea
ApreciazăApreciază
Chiar avem dovezi care să demonstreze acest lucru?
ApreciazăApreciază
SInt dovezi cu miile si probe stiintifice, doar lumea este in sintdromul emotional si e greu sa faci analiza reala.Sintem in pragul prabusiri sistemului religios dictatorial care a distrus omenirea de mii de ani de zile.
ApreciazăApreciază
Nu cred in intamplare! Si nici nu am vreme sa ma risipesc!
Frumusetea vietii sta in libertatea de a alege!
ApreciazăApreciază
Uneori, alegerile sunt determinate…
ApreciazăApreciază
Bine spus si este adevarat caci libertatea de a gindi insusi si a alege este determinantul unei vieti fericite.
ApreciazăApreciază
Alegerile sunt determinate de anumite întâmplări, care ne conduc spre o anumită alegere și nu alta.
ApreciazăApreciază
Ai mare dreptate! De-aia sunt eu acum motan! Programul meu a fost influenţat! 🙂 Gândurile mele şi ale altora mi-au influenţat destinul! 🙂
ApreciazăApreciază
Dar poate ți-ai ales singur familia… 🙂
ApreciazăApreciază
Povestea mea spune totul despre mine – dacă ai timp şi răbdare s-o citeşti 🙂
ApreciazăApreciază
Promit! 🙂
ApreciazăApreciază
Nu e obligatoriu… 🙂
ApreciazăApreciază
Nu… dar e în program. 🙂
ApreciazăApreciază
🙂
ApreciazăApreciază
🙂 interesanta abordare a unei intamplari neantamplatoare. Adevarul e dincolo de noi dar cred ca e posibil sa ne indreptam in aceeasi directie insa fiecare pe drumul sau.
ApreciazăApreciază
Da, fiecare pe drumul său, în căutarea adevărului…
ApreciazăApreciază
Mie nu-mi place religia dar imi plac femeile religioase. Totdeauna au nevoie de un ghid. Lasati-le sa vina la mine. 🙂
ApreciazăApreciază
Papillon, păi tu erai deja dispărut… Și parcă îți plăceau mai mult… cele din cluburi! 😀 Cred că, între timp te-ai transformat…
ApreciazăApreciază
Însă nu aşa am vrea să stea lucrurile. Vrem ca atunci când auzim această promisiune să o auzim ca pe o promisiune a noastră. Vrem să ştim că toate lucrurile lucrează împreună spre binele nostru, şi nu spre condamnarea noastră. Aşadar, ce adevăruri trebuie să ne caracterizeze? Să le privim pe rând – un adevăr săptămâna aceasta, şi celălalt mai târziu.
ApreciazăApreciază
Ce promisiune?
Adevărul trebuie spus oricând, nu săptămânal!… 😀
ApreciazăApreciază
Cred că răspunsul la întrebarea ta e afirmativ, doar că… Acea unificatre finală, probabil că va avea loc numai după foarte mult timp, la scara vieților noastre pământești. Poate, eoni ! Și asta, poate din cauză că noi nu suntem în stare să învățăm repede, și ne trebuie atâtea experiențe pentru a învăța chiar și un lucru simplu, cum e iubirea, sau sacrificiul. Să îl învățăm cu sufletul, adică…
Cât despre diferitele teorii sau explicații ale desfășurărilor traseului vieții/vieților, eu cred că toate sunt adevărate ! Și, în același timp, toate sunt doar fațete ale Adevărului, Oamenii se bat cu încrâncenare pentru a susține fațeta lor proprie, sau a părinților și religiiei lor, dar lucrul ăsta e atât de ridicol…. Știi, exista povestea aceea cu orbii care pipăiau un elefant, și în funbcție de ceea ce simțea, ziceau ba că elefantul e o coloană (cel care îi atinsese piciorul), ba o frunză uriașă (cel care îi atinsese urechea), ba un burlan (cel care îi atinsese trompa).
Așa suntem și noi, bâjbâind după adevăr. 🙂 Iar pentru cineva din afară, cred că părem chiar amuzanți, atunci când nu suntem de-a dreptul întristători prin ignoranța noastră.
Foarte bun text, oricum, și mulțumim că ne-ai pus iar pe reflecție ! 🙂 Uneorim mai uităm să reflectăm la lucrurile importante… sau, mai obosim…
ApreciazăApreciază
Ai dreptate, ca de obicei. Dacă am respecta niște norme de bun-simț, simple și ușor de îndeplinit, dacă ne-am respecta unii pe alții, viața ar deveni altceva și noi am progresa geometric…
ApreciazăApreciază
Acum se pune problema de ce vedem mai multă deplasare spre roşu decât spre albastru. Răspunsul ni-l dă următoarele observaţii. Să presupunem că vedem un sistem îndepărtat cu planul de rotaţie perpendicular pe raza vizuală. În acest caz, toate componentele sale vor prezenta efect Doppler transversal, deoarece acest efect nu depinde de sensul de mişcare. Apoi, să presupunem că vedem un sistem îndepărtat cu planul său de rotaţie paralel cu raza vizuală. În acest caz, cel mult sfertul componentelor care se apropie de noi vor fi deplasate spre albastru, restul de trei sferturi (un sfert care se îndepărtează, un sfert care merge spre stânga (sau în sus) şi un sfert care merge spre dreapta (sau în jos)) vor fi deplasate spre roşu. Şi cum orice altă poziţie ar avea sistemul îndepărtat, ea poate fi descompusă în acestea două analizate, rezultă că deplasarea spre roşu este mult mai probabilă decât cea spre albastru.
ApreciazăApreciază
Un răspuns ar fi: Dacă spunem că Dumnezeu nu putea “folosi” toate evenimentele premergătoare răului pentru a-şi împlini scopul ca răul să nu aibă loc, ce nădejde avem că Dumnezeu poate “folosi” răul însuşi pentru scopul Lui de a-mi face bine? Dacă scopul lui Dumnezeu a fost zădărnicit înainte ca răul să mă atingă, de ce aş crede că scopul Lui de a schimba răul în bine nu va fi zădărnicit? Aşadar ceea ce câştigăm atunci când spunem că Dumnezeu l-a trimis pe Iosif şi L-a trimis pe Hristos, şi a plănuit evenimentele care duc la mântuirea lui Israel şi a bisericii este 1) că afirmăm exact ceea ce spune Biblia şi 2) aşezăm temelia solidă a suveranităţii lui Dumnezeu sub promisiunea că El va lucra toate lucrurile spre binele nostru. Dumnezeu a fost suveran în trecut şi va fi suveran pentru noi şi în viitor.
ApreciazăApreciază
Pentru ca esti urmas al lui Dumnezeu, El te are mereu în atentie si doreste sa lucreze în viata ta prin mila si îndurarea Lui. Da, El e alaturi de tine la fiecare pas pe care îl faci, alaturi de sperantele tale, de durerile tale, de bucuriile tale. Toate acestea cu El la cîrma vietii tale lucreaza împreuna spre binele tau. Versetul de astazi contine o promisiune deosebita a lui Dumnezeu referitoare la puterea si grija cu care priveste El la vietile noastre: „toate lucrurile lucreaza împreuna spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu…” Ce usurare!
ApreciazăApreciază
Barocul, ca modalitate artistică, a excelat în arhitectură între 1600 și 1780 în întreaga Europă , având o revitalizare ulterioară în decursul secolului al 19-lea care s-a extins uneori (spre exemplu, în România , a reînflorit până în ani premergători Primului război mondial ) până în deceniile 1901 – 1910 și 1911 – 1920 ; de asemenea a fost „exportat” în cele două Americi , dar și pe alte continente; în mobilier se regăsește în special în Franța , în perioada Regelui Soare ( Ludovic al XIV-lea ); în pictură a fost adoptat de către toate marile școli de pictură europene; în sculptură a fost prezent în special în Italia , Germania , Austria , Anglia și Cehia de azi, dar și în alte culturi; în muzică s-au creat compoziții de către toate marile școli muzicale ale Europei, italiană , austriacă și germană , inventându-se chiar un nou gen muzical, opera .
ApreciazăApreciază