Duzina de cuvinte – Atunci

Atunci când dragostea pune stăpânire pe sufletul tău, orice rău se evaporă din calea ta și binele celorlalți devine un lucru firesc al existenței, pentru care poți lupta cu ușurință, fără ca tulburătoare ape să-ți mai brăzdeze inima neîncrezătoare.

Alte cuvinte ale aceleiași duzini, la psi în tabel…

Anunțuri

47 comentarii

Din categoria Duzina de cuvinte

47 de răspunsuri la „Duzina de cuvinte – Atunci

  1. psi

    de unde concluzia că atunci când pornim orice gest al nostru ar trebui să facem bine şi să ne amintim că dragostea este motorul tuturor celor ce le facem, nu?

    Apreciază

  2. Pingback: Nicio nuntă, doar o înmormântare « Dictatura justitiei

  3. Ei, dragostea ! Vindecă toate rănile, luminează toate întunecimile !

    Apreciază

  4. Atunci cind un punct de plecare se transforma intr-unul de sosire si viceversa….
    „Lucrul cel mai frumos din lume? Iubirea” zicea Maica Tereza.

    Apreciază

  5. Pingback: Duzina de cuvinte- (Ne)siguranţă | Cățărătorii

  6. Ce pot face 12 cuvinte rasucite in fel si chip…..:)

    Apreciază

  7. Pingback: Zic Zac | Alma Nahe

  8. Surprinzator cum de citind doar cuvintele ingrosate sensul devine tulburator. O fi doar o simpla coincidenta ?

    Apreciază

    • Cu virgulă, sau fără? Cu acord, sau fără? Cu necesitatea unui predicat… Coincidența a ce? 🙂

      Apreciază

      • Limbajul interior nu prea tine cont de asemenea „rafinamente”, abea cand gandirea se exteriorizeaza este nevoe de ele.

        Apreciază

        • Limbajul interior este subiectiv. Cuvintele adăugate schimbă sensul mesajului, așa cum am vrut să fie, de fapt.
          Coincidență nu este, pentru că cea care a propus duzina de cuvinte le-a lăsat într-un mesaj, nu ca și cuvinte separate. Eu am schimbat sensul acelui mesaj.

          Apreciază

          • Limbajul interior este subiectiv ai dreptate si in cazul de fata apartine celui ce a rearanjat duzina de cuvinte. El se manifesta mai mult sub forma unor flash-uri de trairi interioare care mai apoi se cauta a fi traduse intr-o o forma simbolica, verbala. Aceasta „traducere” evident se face cu pierderi de nuanta daca nu si cu anumite cosmetizari din diverse ratiuni.In „joaca’ acel flash il poti asemui cu o pulsiune iar de aici pana la da o interpretare sa zicem cu pretentii psihanalitice mai este doar un pas. Evident si aceasta interpretare este subiectiva si apartine celui ce doreste sa se joace privind lucrurile asa. Ingrosarile textului par sa nu aiba o legatura logica unele cu altele, insa daca sunt tot o pornire ce tine de anumite trairi cu semnificatii personale, poti prin analogie cu modelul psihanalitic al exprimarii inconstiente, sa te duca cu gandul ca ele ar putea fi si o manifestare a subconstientului, care se manifesta sub o forma simbolica si neinteligibilaare in vis. Prin analogie pot gandi ca si scrisul inspirat se face oarecum intr-o stare asemanatoare visului. Totul este un joc atata timp cat nu exista confirmari, insight, din partea „subiectului” , insa iata ca pare in final Dagatha care vine cu propriul comentariu, pe care il confirmi la modul cel mai serios cu putinta. Si atunci ma interb cat este subiectivitate si cat este adevar in subiectivitatea jocului meu ?

            Apreciază

            • Sunt de acord că inspirația vine de undeva din subconștient, din conștiința colectivă, sau poate din alte dimensiuni… 🙂 Da, seamănă cu visul, dar e conștientizată și astfel poate fi prelucrat produsul ei.
              Legat de mesajul de mai sus, părerea mea este că iubirea adevărată nu face rău. Dacă o face, e clar că a devenit sau este altceva, nu iubire.
              Și legat de întrebarea ta, ,,Anonimus 5”, care este jocul tău?

              Apreciază

              • „Jocul” meu se refera la subconstient, in principal ca rezultat al propriei experiente de viata, influentat de constiinta colectiva si/sau de inconstientul colectiv, doar in masura in care doua sau mai multe culturi ar fi avut o interactiune directa si insignifiant influentat de alte dimensiuni, numite uneori poate nu intaplator si universuri paralele. Teoria spune ca, in stare de reverie, si/sau de inspiratie zic eu, atunci cand constientul critic „adoarme” iar imaginatia este libera sa hoinareasca cu evervescenta, ceeace era blocat, datorita cenzurii critice constiente, cauta o forma de exprimare in afara sub o forma disimulata si de aici intrebarea daca ingrosarile au fost intamplatoare sau aveau o cauza ascunsa in subconstient. Jocul a mai constat in incercarea aplicarii pardigmelor stiintifice din fizica, de exemplu, atunci cand este vorba de demonstrarea existentei universurilor paralele, ca tot veni vorba de ele. Mai inati se emite o ipoteza considerata ca adevarata si apoi se trece la demonstrarea ei matemeatica. Se emite apoi o noua ipoteza, in care prima ipoteza este considerata falsa si folosinduse acelasi aparat matematic se ajunge la a se demonstra ca aceasta a doua ipoteza este falsa, indirect demonstrandu-se ca prima ipoteza este adevarata. Aceasta noua teorie despre posibilitataea existentei unui univers paralel, se considera a fi foarte posibil adevarata dar, teoria ramane in astreptare „pe raft”, alaturi de alte asemenea teorii, pana cand una, dar mai bine, mai multe confirmari experimentale facute prin cai diferite o confirma. Pe scurt, pot presupune direct ca data fiind starea de reverie din momentul creatiei, ingrosarile nu au fost intamplatoare, ci au avut o cauza „impinsa” in subconstient si ramasa in asteptare. Apare apoi si o confirmare indirecta posibila, atunci cand aprobi pe baza propriei experiente de viata, modului personal in care Dagatha interpreteaza continutul mesajului din duzina de cuvinte. Imi pun intrebarea: „este corecta presupunerea ca ingrosarea cuvintelor nu a fost intamplatoare ci este o exprimare a unor trairi „uitate” in inconstient si defulate (deci nu este inspirata de constientul si/sau inconstientul colectiv sau influentata de atingerea unui univers paralel) , sau este nevoie de o confirmare drecta, din partea celui direct implicat, pentru a trage o concluzie despre adevarul celor presupuse ? Considerand ca nimeni nu cunoaste mai bine adevarul ca cel direct implicat, ma opresc aici cu dezvaluirea ceruta si imi cer scuze daca am impins lucrurile prea departe cu imaginatia.

                Apreciază

                • Cuvintele îngroșate sunt cele cerute de jocul ,,Duzina de cuvinte”. Ele au fost scrise astfel ca să iasă în evidență, ca să se demonstreze faptul că au fost folosite. Eu doar le-am combinat, în stilul propriu (dat de… propria personalitate, logic) 🙂
                  Adevărul poate fi spus și direct, fără atâtea ipoteze și teorii. Deocamdată, imaginația ta nu a ajuns deloc prea departe, e în regulă.

                  Apreciază

  9. Eu nu prea sunt de-acord! Dragostea nu e praf de sclipici peste rău. Ba, se prea poate ca însăşi dragostea să aducă răul în calea ta.

    Apreciază

  10. Pingback: Nepotrivire de vise – Duzina de cuvinte (24) | BLOG D'AGATHA

  11. Să vorbesc despre dragoste la modul general….rar pot. Acum două zile încropeam un articol în care explicam că dragostea, pe mine, m-a făcut un om mai bun. Amărăciunea? Dacă mai aştepta puţin, şi se rătăcea iar, …mă găsea la pensie…

    Apreciază

    • Dragostea te poate face un om mai bun, dacă e reciprocă și adevărată. Dacă nu e reciprocă și devii un om mai bun, înseamnă că ai ajuns la stadiul iubirii necondiționate.

      Apreciază

  12. Da, e un anume fel de dragoste care are aceasta putere. Dar cati dintre noi reusim sa accedem la ea?

    Apreciază

  13. Pingback: Fractură logică. | Gară pentru doi

  14. scriu aici pentru ca nu mai am unde. Mi-a fost blocat blogul de catre cei de la wordpress. De ce? nu stiu spun ca e o problema la unele articole si ca sa iau legatura cu ei. Si de aseara tot te trimit mesaje dar degeaba.
    De altfel ma si gandeam cand o sa am surpriza asta si uite ca nu a durat mult.
    Postarile care apar incepand de aseara sunt programate pentru cca.2-3 saptamani, vad ca le lasa……….dar nu se stie pana cand..
    Asa ca daca nu mai apar, sa stiti ca cenzura e in floare.

    Apreciază

  15. da…dar vezi tu..că unii, în numele acestei…iubiri, cred că au „drept de viață și de moarte asupra celuilalt” și atunci, binele lui este cel mare primează, și nu binele celorlalți…

    Mi-a plăcut cum le-ai concentrat… ca o maximă… 🙂

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s