Când tu alegi ca libertatea
Să te-nsoțească permanent
Și îți dorești sinceritatea
Ca pe un lucru remanent,
Ceilalți vor vrea să te aplece,
Să ia decizii-n locul tău.
Lumea rămâne, totuși, rece –
Amestec de bine și rău.
Așa cum limpede-i izvorul,
Dar vântul șuieră stângaci,
La fel te însoțește dorul
Și-ți umblă prin minte dibaci.
Copil fiind, mai ai nevoie
De-a oamenilor iubire.
Ți-ai dori ca ea să biruie
Orice urmă de mâhnire.
Neînsemnată-i libertatea
De nu ai cu cine s-o-mparți.
Se vede în maturitatea
Ce-o dobândești atunci când ierți.
Alte combinații meșteșugite ale duzinei de cuvinte, la psi.
Pingback: Puterea unei decizii… ,izvorul insomniilor mele « Dictatura justitiei
de fiecare dată mă surprinzi şi mă pui pe gânduri, ştii? 🙂
ApreciazăApreciază
Nu chiar… 🙂 De ce?
ApreciazăApreciază
niciodată nu ştiu la ce să mă aştept de la tine! pe ceilalţi aproape îi simt, îi ştiu… tu rămâi surpriza… 😀
ApreciazăApreciază
E după inspirație… Dar cred că se observă un același stil care mă caracterizează. 🙂 Uneori, aproape că mă plictisește și vreau să-l schimb!
ApreciazăApreciază
La împărţeală libertatea scade poate-un pic,
dar ai dreptate, nu ar mai fi nimic
dacă eşti liber în pustiu şi nu găseşti
cu cine nu doar libertatea să împărtăşeşti.
ApreciazăApreciază
Cu cât mai mult iubești
Cu-atât mai liber zbori
Și n-ai vrea să trăiești
Decât cu capu-n nori!
ApreciazăApreciază
Mie nu mi se pare lumea asta rece, ci călâie.
ApreciazăApreciază
Pe căldura asta… da!
ApreciazăApreciază
Întotdeauna o să fie cineva dornic să te conducă, să nu lase să iei singură o decizie.
ApreciazăApreciază
Cu siguranță! 🙂
ApreciazăApreciază
Eu sunt de parere ca libertatea merita chiar si neimpartita cu ceilalti.
ApreciazăApreciază
Dacă nu se poate altfel, da.
ApreciazăApreciază
Se vede în maturitatea
Ce-o dobândești atunci când ierți.
Adevarat si foarte greu de asumat cind esti direct implicat.
ApreciazăApreciază
Adevărata libertate este iubirea necondiționată, pentru că atunci, nimic nu te mai deranjează, te simți liber și oferi libertate!
ApreciazăApreciază
Una din obsesiile mele…e asta cu libertatea! îi dai nuanţe surprinzătoare!
ApreciazăApreciază
De ce… surprinzătoare? 🙂
ApreciazăApreciază
Sunt ditamai maturul, dar tot mai am nevoie de iubire! Slava Domnului ca am de unde s-o primesc!
ApreciazăApreciază
Înseamnă că ești… liberă! 🙂
ApreciazăApreciază
Libertatea e o stare de spirit. O poti gasi si singur, si printre oameni.
Libertatea inseamna, in primul rand, lipsa fricii. Lipsa fricii ca, daca faci ceva, ce vor crede ceilalti ! Ca, daca vei spune ceva, cine stie ce impresie isi vor face ! Ca, daca nu te porti intr-un anume fel, cei pe care ii pretuiesti vor pleca, etc.
Un om liber face ce crede si ce simte, fara a se gandi ca va pierde ceva, sau pe cineva. Daca intr-adevar va pierde ceva sau pe cineva, inseamna ca acea persoana nu era potrivita sa ii stea aproape, ca nu il accepta pe el/ea in totalitate, ci doar o imagine a ei despre el/ea. Si atunci, mai bine o pierdere curata…
Eu cred ca am exersat multe aspecte ale libertatii, traind singura printre straini. Si e tare frumoasa libertatea ! 🙂
Te pup !
ApreciazăApreciază
Da, e remarcabil gustul libertăţii, mai ales când îi cunoşti opusul…
Să fii sănătoasă! 🙂
ApreciazăApreciază