Arhiva zilnică: 04/08/2014

Călător printre iluzii – psiluneli

Începi cu visuri de devenire. Visuri despre ce ai vrea să fii, ce ai vrea să ai, cum ai vrea să trăiești, cum ai vrea să fie cei de lângă tine… Visezi și muncești sau doar visezi. Dezamăgit când nu îți poți atinge visurile, când piedici te abat de la drumul pe care pornisei, începi să muncești și să-ți elimini dorințele. Poate că uiți să mai visezi, poate că e prea târziu, poate că nu mai ai putere să lupți, poate că nu mai vezi sensul. Și începi să cauți. Poate că ai început căutarea când încă nu îți dădeai seama că asta faci, dorind să atingi un țel. În tine mai există încă, speranță. Altfel ai muri cu sufletul. O stăpânești cu strășnicie după ce ai văzut deșertăciunea. Poate că speranța e doar existența ego-ului care dorește ceva pentru sine. Încă nu știi cum să-ți elimini ego-ul. Ba da: iubind. Dar poate că iubești pentru a fi iubit. E un început care se finalizează, în general, cu dezamăgiri. Și te întrebi de ce nu poți fi iubit, cu ce ai greșit, cum ar trebui să fii, ce îți lipsește… Treci și peste asta gustând din nou deșertăciunea. Ești și atât. Se spune că nu suntem singuri. Dar tu nu simți iubirea celor care te însoțesc. Ești închis. Afli și despre asta și mai încerci o variantă: iubești copacii, iubești munții, iubești florile… Și îți răspund cu toții. Șoc. De ce ei, da, și oamenii, nu? Intri mai în adânc. Te identifici cu apa, cu soarele, cu pământul, cu focul… Te identifici cu emoțiile celor din jur. Îi înțelegi, îi ajuți sau poate nu, oferi. Mai ai o fărâmă de ego. De ajuns ca să creeze dorințe. O IEI DE LA ÎNCEPUT?????????

Cauți. Nu asta e rezolvarea.

Știi ce ai de făcut. Să observi. Să conștientizezi. Să acționezi. Să iubești și atât. Să mulțumești. Să împlinești. Să fii… singur.

Alte psiluneli la psi în tabel.

4 comentarii

Din categoria Psi-luneli