Rugăciune de elev – Sorin Poclitaru

Rugăciune de elev

Doamne care locuiești în lună
Și în cerul ăla plin de stele,
Fă și tu, te rog, o faptă bună
Fulgerând asupra școlii mele.

Sau vreun vânt sălbatic,vreo tornadă
Să se abată vreo calamitate,
Să o faci, preasfinte drag, să cadă
Măcar până merg la facultate.

Doamne, în marea ta înțelepciune
Ce, cum știm, te caracterizează,
Fă o întâmplare, vreo minune
Doamne sfinte, poate explodează.

Am văzut că și meteoriții
Cad aiurea, ca din întâmplare,
Lasă-mă să cred în superstiții
Și dă-i școlii mele unul mare.

Poate vreun cutremur să se-abată
Și să-i dea cu sârg la temelie,
Poți Tu, Doamne, poți, măcar o dată
Să îmi faci și mie-o bucurie?

Eu am spus și rugăciuni, știi bine,
Și am fost și pe la mănăstire,
N-o fi, cred, chiar nașpa pentru tine
Să ne aduci un pic de fericire.

Uite, un potop, că știi, firește,
Cum să-l faci, să iasă socoteala,
Dar cu grijă cum ordoni din dește
Nu întreg orașul, numai școala.

Sper că întelegi ce zic, preasfinte
Și de n-ai să poți, să-mi dai de veste
Să mă fac și eu copil cuminte,
Că-s sătul de doi și trei la teste.

de Sorin Poclitaru

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Poezie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: