Din scrisori – 28 (Parfumul seducției)

Dragul meu Vis,

E mirosul trandafirului, al cuișoarelor, al bujorului sălbatic, dar cel mai mult, da, e miros de brad!

L-am întâlnit într-o seară, când pluteam pe aripi de zbor interior. Își spunea Arijoul și dansa râzând ca un copil senin și nebunatic. Eu, serioasă, îi ironizam încercările stângace de a intra în vorbă… Dacă dansa, cum puteam vorbi cu el? Era ca prințul ce voia să îmblânzească vulpea…

Se uita la mine cu ochi de cer, cu o claie de păr negru și ciufulit și cu zâmbetul nelipsit. Cum să ai încredere într-o astfel de creatură? Era prea… iubăreț. Iar eu, prea… serioasă. L-am întrebat rece:

– Ce vrei de la mine?

– Să-ți sărut sufletul. Mă lași?

– Încearcă (Dacă poți, gândeam eu)!

– Hm! Ești puternică, zise. E greu…

Mă uitam la el cu mirare. Cum ar fi putut să îmi sărute sufletul? Dacă eu nu îi dădeam voie… M-am gândit să experimentez, să vedem ce capacități are…

– Pot să-ți fiu lumina din inimă, începu iar dansatorul.

– Nu mai spune! De unde ți-ai luat replicile?

– Pot să fiu energia caldă ce te învăluie… mai șopti el lingușitor.

Zâmbeam și mă amuzam copios.

– Și mai ce?

– Când te duci la munte, îmbrățișează un copac, privește soarele și zâmbește. Și eu te voi îmbrățișa și cu o rază îți voi săruta sufletul…

– Dar cine ești tu? l-am întrebat cu neîncredere.

– Eu sunt… Infinitul. Sunt spectrul tău de lumină, descompus în curcubeu…

– Ai mai evoluat… în replici, i-am zis. Dar începuse deja să devină interesant. Simțeam cum, într-adevăr, mă încălzesc și… roșesc. Ei, poftim, uite cum mă lăsasem manipulată de niște… cuvinte banale…

– Ești magică! spuse, după ce începu să-mi povestească despre viața lui. Eu îl ascultam, cu uimire, neîncredere, amuzament și interes. Nu l-am mai luat în râs. Avea replici de copil sincer și nepăsător. Se strecura cu îndemânare, cu căldură, se lipea de sufletul meu. Ce-ar fi dacă…

Mă luă de mână, mă privi cu ochii lui de cer senin și începu să mă învârtească în dansul nebunatic, pe ritmuri de tango. ,,Ești dragostea mea secretă”, cânta falsând și zâmbind. ,,Eu cred în sunet și Lumină”, îmi spunea. ,,Și tu îmi transmiți mie iubire, iar eu mă transform în spectru de lumină…”

Ce putea urma? Ridicarea la cer, desigur… levitația…

Da, Vis, e cu esențe de trandafir, de cuișoare, de bujor sălbatic, de brad…

Povestea face parte din ,,Povești parfumate”. La Mirela găsiți alte povești pline de parfumuri…

 

Anunțuri

16 comentarii

Din categoria Poveşti parfumate, Proză

16 răspunsuri la „Din scrisori – 28 (Parfumul seducției)

  1. Wow! Da, cu atatea esente, chiar te face sa … levitezi! 🙂

    Apreciat de 1 persoană

  2. Femeia inteligenta si puternica poate fi vrajita de cel care-i… maguleste… creierul (vorba „poetului”). 🙂 Foarte faina scrisoarea – si primul cantec e fain, cel pe care l-am ascultat (am vazut lista de cantece asa ca am salvat linkul).
    Bine-bine sa iti fie! 🙂

    Apreciat de 1 persoană

  3. Mirela Pete

    Dragă Lili, povestea ta e specială, așa că voi reveni cu un comentariu imediat ce revin de la job. O zi frumoasă! 🙂

    Apreciat de 1 persoană

  4. Mirela Pete

    Fericit visul tău, se delectează cu mirosul trandafirului, al cuișoarelor, al bujorului sălbatic, dar cel mai mult, ”da, e miros de brad!”
    Lingușitor sau nu, replicile le avea cu el, și fie că le învârtea artistic întru seducere, se pricepe bine să uimească prin vorbe meșteșugite, tânărul.
    Acum poți să levitezi, e o treabă pe care am impresia că o femeie curajoasă și puternică așa ca tine, o poate face!
    Frumos!
    O săptămână de vis, dragă Lili!

    Apreciat de 1 persoană

  5. ce frumos ai scris…
    mi-as dori asa un Vis, mi-as dori sa levitez dar e bucuria ta asa ca ti-o las 🙂
    tare tare frumos ai scris! ❤

    Apreciat de 1 persoană

  6. Cu muntele in suflet, cu frumusetea agatata de inima, am intilnit o Lili nu doar indragostita de arta… si plec privirea in fata ta. Esti un om special, si stii asta.
    Las parfumul de brad sa ma cuprinda si trimit spre tine imbratisari mii…<3

    Apreciat de 1 persoană

  7. Deci, te-a vrăjit (sedus am vrut să spun) infinitul şi te-a purtat în paşi de tango spre înălţimi. Ce îmbietoare miresme ai reuşit să aduni… „de trandafir, de cuișoare, de bujor sălbatic, de brad”, mai ales de brad şi aer rarefiat spre înalturi. Frumoasă poveste ne-ai spus! O săptămână cu bucurii să ai! 🙂

    Apreciat de 1 persoană

  8. Tu mereu ai Înălțat cuvintele și ele te-au înălțat pe tine, într-un siaj perfect, intr-un dans parfumat, seducându-ne și pe noi, cei care doar putem ghici cum e sa impletesti curcubeul printre nori și piscuri de munte. Cuvintele m-au sedus totdeauna, mai mult decat alte stratageme …plictisitoare. Dar cele aparte mă vrăjesc definitiv. Vis, zici? Hmmmm…

    Apreciat de 1 persoană

    • Uneori mă gândesc cum putem face conexiunea între cuvintele pe care le punem în povești și realitatea face to face. Și realizez că sunt două lucruri diferite… dar aș vrea să le unesc într-un Vis.

      Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s