Am adunat esenţe înmiresmate şi am construit o aripă dintr-un vis.
Le-am închis în sticluţe-bijuterii ca să le păstrez varietatea însufleţită.
Pe un raft al sufletului am aşezat esenţa teiului, s-o am în amintire când voi construi a doua aripă a visului meu.
Într-o zi, am deschis poarta sufletului şi am lăsat aromele să se împrăştie în zborul visului. Acesta s-a înălţat din ce în ce mai sus… şi a dus florile de tei undeva, către un alt suflet. A rămas acolo aşezându-se pe un raft, pentru a fi amintirea cu care el să-şi construiască aripile visului său…
Povestea a început la Mirela, unde vă puteţi înscrie…
Au mai scris: Ioan Usca, Mirela, Carmen(10 mai 2011), Sara, Gabi
Invitaţi: Bibliodevafiliala3, Clipe de Cluj, Colţu cu muzică, G1b2i3, Gabriela Savitsky, George, Ioan Usca, Robert, Schtiel, Shayna, Vizualw.
innerspacejournal 
Pingback: Parfum de tei « Ioan Usca
O poezie în versuri albe e textul tău…observi?
”…să le păstrez varietatea însufleţită.
Pe un raft al sufletului am aşezat esenţa teiului,
S-o am în amintire
când voi construi a doua aripă a visului meu.”
Superb! 🙂
ApreciazăApreciază
Da, am construit o ,,capsulă”.
Mulţumesc!
ApreciazăApreciază
Pingback: Ruptura « Ioan Usca
Frumoase gândurile și alese miresmele ce le păstrați în suflet!
Weekend cu voioșie și mult parfum de tei! 🙂
ApreciazăApreciază
Mulţumesc, Sara!
Weekend plăcut şi ţie!
ApreciazăApreciază
Nu cumva au fost mai multe suflete care au beneficiat de… actul tău de generozitate ?!
ApreciazăApreciază
Nu am cunoştinţă. Aromele se duc…
ApreciazăApreciază
Pingback: Trezeste-ma cand timpul mai face pe-aici un popas… « Lunapatrata – Poezie,ganduri,muzica…
Aripi de vise… parfum de tei… sticlute-bijuterii…suflet.. amintire… zbor…ce poate fi mai magic? Mai fermecator? Parfumul teiului are un dar minunat de a trezi in noi amintirile. Frumoase metafore! Iar ca totul sa fie perfect melodia interpretata de Chris de Burgh m-a incantat nespus. Tei si romantism…
Happy weekend!
ApreciazăApreciază
La fel şi ţie! Cu romantism, cu tot!…
ApreciazăApreciază
Superb parfum, superb text, superbă imagine !
Da, sunt de acord că visele și amintirile ne pot hrăni, atunci când avem o anumită structură sufletească. Numai să avem grijă să trăim și în prezent !
Îți urez vise împlinite !
ApreciazăApreciază
Îţi mulţumesc, la fel!
Lipsa amintirilor frumoase, evident, sau ne împinge la acţiune, sau ne transformă în ,,legume”.
ApreciazăApreciază
Pingback: Poveste parfumata – Teiul lui Eminescu « my heart to your heart
Nu stiu cati mai viseaza, parca nu mai vrem sa visam, nu ne lasa viata de zi cu zi sa mai visam.
Povestea ta parfumata e un poem de vis!
ApreciazăApreciază
De fapt, ne e teamă să mai visăm, ca să nu suferim…
ApreciazăApreciază
Mmmm…. Se simte de-aici mireasma!…
ApreciazăApreciază
Mă bucur c-a ajuns…
ApreciazăApreciază
Reblogged this on Denzel Weems Weblog.
ApreciazăApreciază