Te iubesc și te aud
în freamătul vântului.
Te iubesc şi te văd
printre păsări și nori.
Te iubesc
când soarele ne salută,
Te iubesc
când noaptea ne-nvăluie.
Te iubesc scufundându-mă
în adâncul
ochilor tăi.
Şi rămân
totdeauna
în adâncul
ochilor tăi,
iubindu-te.
Alice, Androxa, Atlantisra, Carla, Colțu cu muzică, Gabi, G1b2i3, George, Ioan Usca, Ragnar, Rokssana, Schtiel, Shayna, Supraviețuitor, Vizualw
(cu 20 de ani în urmă)
Pingback: Buna dimineata… « lunapatrata
Primul contact intre doua persoane este privirea, care apropie doua solitudini, formind una.
ApreciazăApreciază
Dacă nu cumva una dintre priviri se îndreaptă în jos?
Nu cred că mai există în zilele noastre, aşa ceva. Pare a fi de domeniul fantasticului.
ApreciazăApreciază
Pingback: Miercurea fără cuvinte – 4 – Sweet November « Colţu' cu muzică
Pingback: Premiul « Ioan Usca
Pingback: Ziua Internațională de luptă împotriva rasismului și antisemitismului, 9 noiembrie 1938 « Supravietuitor's Blog
Pingback: miercurea fara cuvinte – 28 – casuta din copac « Rokssana's Blog
Persoana ce ne e draga o vedem in orice si oricine cand iubim mult!
E frumoasa poezia!
ApreciazăApreciază
Mulţumesc.
ApreciazăApreciază
Pingback: Miercurea fara cuvinte…Pizza closeup…. « androxa
Pingback: Colţul romantic – 2 « Colţu' cu muzică
Pingback: Trecutele iubiri – Partea I: Marianne | Per aspera ad astra