59 de principii ale profesorului de succes (42)

după Ion-Ovidiu Pânişoară

Principiul consolidării

Simplele indicaţii  pe care cadrul didactic le dă elevilor au o eficienţă slabă în a modela conduita pe care o aşteptăm de la aceştia din urmă.

Oamenii fac un lucru prin prisma consecinţelor pe care acea activitate le are asupra lor. Dacă vor înţelege că au ceva de câştigat în urma activităţii respective, ei vor tinde să o repete; dacă nu, vor înceta să o mai facă.

Atunci când suntem îndemnaţi pentru prima dată să facem un lucru, este posibil să fim deschişi la solicitarea respectivă. Dar dacă această primă încercare nu produce rezultate pozitive pentru noi, vom fi mult mai puţin doritori să o repetăm. Mai departe, rezultatele vor fi din ce în ce mai slabe, iar persoana va dezvolta strategii tot mai eficiente de a nu face lucrul pe care i-l cerem.

Putem folosi o cerinţă, o indicaţie, o opinie faţă de elevi, numai dacă le cuplăm cu efectele pe care nerespectarea acestora le pot avea asupra elevilor.

Avertismentele care precizează exact consecinţele sunt respectate cu stricteţe (de exemplu: ,,Pericol – curent de înaltă tensiune” – va duce sigur la îndepărtarea de locul respectiv). Dacă elevul nu face ceea ce îi cerem într-o oră de curs, îi putem spune: ,,Dacă vei continua să faci asta, atunci vei sta în pauză să recuperezi ceea ce pierzi acum.” Consecinţa respectivă trebuie să acţioneze cât mai repede după comportamentul pe care îl însoţeşte. Dacă consecinţele unui comportament negativ sunt prezentate ca fiind îndepărtate în timp, elevul va tinde mai puţin să îl schimbe.

Cum putem opri un comportament negativ fără a recurge la pedepsirea elevului?

Mai întâi trebuie să observăm ce semnale/stimuli declanşatori iniţiază respectivul comportament. Pasul al doilea îl reprezintă găsirea unui semnal pentru un comportament alternativ.

De exemplu, profesorul se poate confrunta cu situaţia negativă a faptului că un elev, de câte ori i se cere să lucreze în grup, devine dominator şi agresiv faţă de colegii săi. Pentru el, lucrul pe grupe este un semnal al declanşării respectivelor comportamente negative. Cadrul didactic îi poate cere ca, la început, să observe celelalte grupuri, ca apoi să se întoarcă cu informaţiile adunate, pentru a-şi ajuta propriul grup să câştige. Astfel, semnalul declanşator pentru un comportament a fost îndepărtat şi comportamentul incriminant nu se mai produce.

Concluzie:

,,Găsiţi consecinţe imediate şi pozitive pentru schimbarea comportamentală (chiar şi când acestea nu există în mod natural) şi cursantul nu numai că va accepta schimbarea, dar se va şi bucura de ea!”

Recomandări: Alice, Androxa, Carla, Colţu cu muzică, G1b2i3, Gabrielle, George, Ioan Usca,  Ragnar, Rokssana, Schtiel, Shayna, Supravieţuitor, Theodora, Visualw

Publicitate