La iernatec – Marin Sorescu

Oile coborând la iernat

Spre Dunăre au momente când le ţiuie  urechile.

Se opresc pe marginea drumului,

Însemnate cu vopsea roşie pe spinare

Şi rămân aşa gânditoare,

Cu firul de troscot în gură,

Şi simt că se-ntâmplă ceva cu ele.

Sunt munţii care le fug din conştiinţă.

Schimbarea de presiune.

Parc-ar fi fost în avion.

Trec la o altă presiune,

Ochii le fug pe câmpie

Şi le ameţeşte atâta spaţiu

Fără oprelişti.

 

5 comentarii

Din categoria Poezie

5 răspunsuri la „La iernatec – Marin Sorescu

  1. Pingback: parfum de ploaie | Rokssana's Blog

  2. Pingback: Tomatina « O lume in imagini

  3. Pingback: Hempfest « O lume in imagini

  4. Pingback: Airplane « schtiel

  5. Pingback: Paporniţa rockeriţă (2) | Ţara vorbelor în vânt

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s